Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a publicat luni seară, pe site-ul MF, proiectul Ordonanței de urgență (OUG) privind rectificarea bugetului de stat – prima din acest an, deoarece va mai urma una, în noiembrie. (Vezi document la finalul articolului)
„Ce ne propunem prin această rectificare? Să protejăm cetățenii – garantăm plata pensiilor, alocațiilor, indemnizațiilor de sănătate și sprijinului social pentru românii vulnerabili, să asigurăm funcționarea instituțiilor publice: școli, spitale, autorități locale – fără această rectificare, multe dintre ele ar fi ajuns în dificultate până la final de an, să menținem încrederea partenerilor europeni și internaționali în capacitatea României de a lua decizii fiscal – bugetare responsabile. Menținem totodată investițiile publice la un nivel record – peste 150 de miliarde de lei – în infrastructură, educație, sănătate și energie. Sunt investiții care susțin în continuare creșterea economică și locurile de muncă”, a scris Nazare, pe Facebook.
Potrivit proiectului de OUG, veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3,23 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează cu suma de 27,81 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat crește cu 24,58 miliarde lei, reprezentând 8,4% din PIB, în creștere cu 1,36% față de programul inițial aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025.
În Nota de fundamentare se arată că rectificarea bugetară se impune pentru a asigura, printre altele, salariile bugetarilor și pensiile, precum și compensarea facturilor la energie electrică și termică pentru consumatorii casnici.
Deficit de 4,54% din PIB, după 8 luni
Execuția bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 86,36 miliarde lei, respectiv 4,54% din PIB față de deficitul de 80,87 miliarde lei respectiv 4,59% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2024.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 420,11 miliarde lei, înregistrând o creștere de 11,8% (an/an), susținută de încasările din venituri curente cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize, precum și fonduri europene.
Cheltuielile bugetului consolidat au crescut cu 10,9% față de 2024
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 506,47 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 10,9% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2025 au înregistrat o creștere cu 0,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 25,9% din PIB la 26,6% din PIB.
Modificări ale veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2025:
a) Veniturile bugetului de stat pe anul 2025, se diminuează per sold cu suma de 1.812,7 milioane lei, astfel:
• Impozit pe profit: -1.414,6 milioane lei, influență dată de evoluția încasărilor comparativ cu programul stabilit, atât la impozitul pe profit de la agenții economici cât și la impozitul pe profit de la băncile comerciale;
• Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice:
+1.268,0 milioane lei, din încasări peste programul stabilit la impozitul pe venitul microîntreprinderilor și la impozitul pe dividende de la persoane juridice;
• Impozit pe venit și salarii: 1.871,2 milioane lei per sold, din care +1.682,9 milioane lei impozit pe venit (susținut în principal de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende, urmare a majorării cotei de impozit de la 8% la 10% (art. LXIV din O.U.G 156/2024)) și -188,4 milioane lei cote defalcate din impozitul pe venit.
• TVA: -2.443,9 milioane lei per sold, din care -1.941,9 milioane lei venituri din taxa pe valoare adăugată, iar +502,1 milioane lei sume defalcate din taxa pe valoare adăugată. „Diminuarea se datorează evoluției înregistrate de încasările din TVA comparativ cu programul stabilit, atenuată parțial de impactul pozitiv de 5.950,3 milioane lei al modificărilor legislative adoptate prin Legea nr. 141/2025”;
• Accize: +513,6 milioane lei, „influență dată de evoluția încasărilor din accize coroborată cu efectul majorării nivelului accizelor la benzină, motorină, alcool și produse din tutun și al instituirii accizelor la vinurile liniștite prin Legea nr. 141/2025”;
• Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: -914,6 milioane lei, diminuare datorată măsurii privind restituirea contribuției la Fondul de Tranziției Energetică (O.U.G. nr. 33/2025), atenuată parțial de majorarea veniturilor provenite din impozitul specific pe cifra de afaceri realizată de agenții economici din sectoarele petrol si gaze naturale (O.G. nr. 3/2025) și impozitul pe cifra de afaceri realizată de instituțiile de credit (Legea nr. 141/2025);
• Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități +500 milioane lei, majorare ce reprezintă efectul estimat al taxării jocurilor de noroc (Legea nr. 141/2025);
• Impozit pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale: +445,4 milioane lei;
• Contribuții de asigurări sociale: -776,6 milioane lei, influență dată de evoluția încasărilor comparativ cu programul stabilit;
• Venituri nefiscale: -2,24 miliarde lei. Diminuarea veniturilor se datorează încasărilor situate sub programul stabilit la veniturile din dividende de la societăți și companii naționale și la veniturile din ajutoare de stat recuperate;
• Venituri din capital: +265,4 milioane lei;
• Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări: -802,3 milioane lei;
• Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR: +2.196,3 milioane lei.
b) Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2025 se majorează, per sold, cu suma de 23,35 miliarde lei, astfel:
• Cheltuielile de personal – cu 696,3 milioane lei, pe sold;
• Bunuri și servicii – cu 321,4 milioane lei;
• Cheltuielile cu dobânzile – cu 12.088,2 milioane lei;
• Subvențiile – cu 531,6 milioane lei;
• Transferurile între unități ale administrației publice – cu 4,345 miliarde lei;
• Asistența socială – cu 3.341,4 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR – cu 2,774 miliarde lei;
• Proiecte cu finanțare din componentade împrumut a PNRR – cu 5,371 miliarde lei;
• Fonduri de rezervă – cu 500 milioane lei;
Diminuări:
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 și din fondul de modernizare – cu 150,1 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021-2027 – cu 3,97 miliarde lei;
• Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă – cu 318,9 milioane lei;
• Cheltuielile de capital – cu 2,069 miliarde lei;
• Alte cheltuieli scad cu 478,4 milioane lei.
În proiectul de act normativ sunt evidențiate influențe determinate de reanalizarea proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și a proiectelor cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
De asemenea, se reglementează și posibilitatea efectuării de redistribuiri de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfășurări a activității ordonatorilor principali de credite.
Ministere cu fonduri tăiate, dar unele primesc suplimentări la cheltuieli de personal
La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, creditele bugetare scad cu 3,24 miliarde lei, per sold, dar se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+2,2 milioane lei). „Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare, s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-2 miliarde de lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-608 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din fondul de modernizare (-400 milioane lei), la proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-225 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-13,9 milioane lei), alte cheltuieli (-1 milion lei) și bunuri și servicii (-0,8 milioane lei)”, se precizează în document.
La Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, scăderea este de 1,85 miliarde lei, dar se propun sume suplimentare pentru cheltuieli de personal (+2,6 milioane lei), asistență socială (+100 milioane lei) și proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+2 miliarde lei). „Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare, s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-18 milioane lei), dobânzi (-0,8 milioane lei), subvenții (-370,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-300 milioane lei), alte transferuri (-63,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-1.500 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-1,5 miliarde de lei), precum și la active financiare (-200 milioane lei)”, se precizează în Nota de fundamentare.
La Ministerul Sănătății, creditele bugetare vor scădea cu 2,66 miliarde lei per sold, reprezentând „economii identificate, în principal, la cheltuieli cu proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (un miliard lei) și PNRR (-1,4 miliarde lei) stabilite în funcție stadiul de implementare a acestora”.
Ministerului Finanțelor are credite bugetare mai mici cu 668,3 milioane lei per sold; s-au identificat economii la titlurile: cheltuieli de personal (-100 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-0,1 milioane lei), alte cheltuieli (-232 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-295,8 milioane lei), active nefinanciare (-90,4 milioane lei). Pe de altă parte, se propune alocarea suplimentară de sume la titlul bunuri și servicii (+50 milioane lei ) pentru plata serviciilor juridice pentru reprezentarea la curțile internaționale de arbitraj.
La Ministerul Afacerilor Interne (MAI) creditele bugetare scad cu 164,8 milioane lei per sold. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-181,5 milioane lei), la bunuri și servicii (-50 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2021-2027 (-300 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-195,8 milioane lei) și s-au asigurat cheltuielile de asistență socială pentru plata drepturilor de pensie (+475 milioane lei), sume la active nefinanciare (+50 milioane lei), cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (+31,5 milioane lei) și transferuri între unități ale administrației publice pentru Clubul Dinamo pentru asigurarea condițiilor de pregătire la cele mai bune standarde și pentru asigurarea remunerației sportivului David Popovici și staff-ului tehnic (+6 milioane lei).
La Secretariatul General al Guvernului (SGG), creditele bugetare se diminuează cu 146 milioane lei per sold, fiind identificate economii la cheltuieli de personal (-26 milioane lei), la bunuri și servicii (-30 milioane lei), la subvenții (-4,5 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-11,4 milioane lei), alte transferuri (-5,4 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2021-2027 (-1,5 milioane lei), alte cheltuieli (-61 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-17 milioane lei), active nefinanciare (-6,2 milioane lei) și s-au asigurat sume la titlul proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+17 milioane lei).
La Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), creditele bugetare se reduc cu 127,6 milioane lei per sold. S-au identificat economii la titlurile bunuri și servicii (-23,5 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-16,1 milioane lei), la asistență socială (-0,5 milioane lei), la cheltuieli cu proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-85,6 milioane lei), precum și la cheltuieli de capital (-6,9 milioane lei). Totodată, se propune alocarea suplimentară la titlul cheltuieli de personal (+5 milioane lei).
Ministere care primesc bani
În ceea ce privește majorările sumelor primite de la buget, la Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale au fost suplimentate creditele cu 20,07 miliarde lei, din care: 12,09 miliarde lei pentru dobânzi, 500 milioane lei Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, 5,96 miliarde lei Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR și 1,04 miliarde lei Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
La Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, creditele bugetare au fost suplimentate cu circa 5,52 miliarde lei. Se propune alocarea suplimentară de sume, în principal pentru asigurarea drepturilor de asistență socială cu suma de 2,52 miliarde lei credite de angajament și credite bugetare și pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 3,74 miliarde lei credite de angajament și credite bugetare;
La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației rectificarea bugetară prevede credite mai mari cu 2,47 miliarde lei. Astfel, Se propune alocarea sumei de 2 milioane lei la titlul ‘Bunuri și servicii’, suma de un miliard lei pentru finanțarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny și suma de 1,5 miliarde lei pentru finanțarea proiectelor din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență. Au fost înregistrate economii cu cheltuielile de personal (suma de 5 milioane lei).
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va beneficia de credite bugetare suplimentate cu 1,22 miliarde lei. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (peste 1,89 miliarde lei) și pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din fondul de modernizare (200 milioane lei). ‘Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-9,98 milioane lei), subvenții (-218,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-312,0 milioane lei), alte transferuri (-138,7 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-83,1 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-100,8 milioane lei), active nefinanciare (-10,6 milioane lei), precum și împrumuturi (-1,0 milioane lei)’, precizează inițiatorii proiectului de act normativ.
La Ministerul Energiei creditele se vor suplimenta cu 1,19 miliarde lei pentru asigurarea de sume suplimentare la subvenții (+un miliard lei) pentru plata compensării prețurilor la energia electrică și la energia termică și alte transferuri (+200 milioane lei).
La Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, sunt prevăzute credite bugetare mai mari cu 859,8 milioane lei pentru asigurarea de sume suplimentare pentru proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (900 milioane lei) precum și la titlul 20 ‘Bunuri și servicii’ (2,1 milioane lei).
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului primește o suplimentare de 416,9 milioane lei pentru asigurarea de sume suplimentare în principal la cheltuieli de personal (+10,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+500 milioane lei), la subvenții (+122,4 milioane lei), la alte transferuri (+50 milioane lei) la proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+50,0 milioane lei) și alte cheltuieli (+0,2 milioane lei).
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) primește 169 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025.
Ministerul Educației și Cercetării are prevăzute credite bugetare suplimentare de 140,5 milioane lei per sold, în principal pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanțare din PNRR. „S-au suplimentat fondurile pentru proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (953,2 milioane lei) concomitent cu diminuarea unor cheltuieli având în vedere gradul de execuție și necesarul estimat a se plăti până la finele anului”.
La Serviciul Român de Informații (SRI), creditele bugetare cresc cu 92,8 milioane lei și se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+75 milioane lei) și asistență socială (+40 milioane lei).
La Ministerul Justiției, suplimentarea creditelor de la buget este de 85,9 milioane lei, fiind asigurate fondurile pentru: salarii (+12,5 milioane lei), bunuri și servicii (+30 milioane lei), onorarii avocați, transferuri între unități ale administrației publice (+60 milioane lei) reprezentând finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor primește 70 milioane lei pentru titlul 51 ‘Transferuri între unități ale administrație publice.
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează per sold cu suma de 502,1 milioane lei, după cum urmează:
– Se majorează cu 85,8 milioane lei sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, astfel:
• +88,8 milioane lei pentru finanțarea Programului pentru școli al României, reprezentând diferenţa per sold între sumele alocate cu această destinaţie prin Legea nr. 9/2025, pentru finanțarea Programului în perioada ianuarie-iunie 2025, rămase neutilizate, potrivit datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale şi necesarul stabilit pentru finanţarea Programului în perioada septembrie-decembrie a anului şcolar
2025 – 2026, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.775/2025 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru școli al României în perioada 2023 – 2029;
• – 3,0 milioane lei destinate finanţării drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special, pentru copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială într-un serviciu public de tip rezidenţial, precum şi pentru mamele protejate în centre maternale, şi ale art. 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale;
– Se majorează sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București cu suma de 209,0 milioane lei, după cum urmează:
• +130,7 milioane lei pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare, potrivit datelor comunicate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale;
• +15,1 milioane lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, potrivit datelor comunicate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale;
• +75,3 milioane lei pentru finanțarea gratuităţii acordate elevilor prevăzuţi la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, la transportul public local şi metropolitan rutier, potrivit prevederilor art. 83 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ, stabilită ca diferenţă per sold între sumele alocate cu această destinaţie prin Legea nr. 9/2025 şi necesarul stabilit pentru perioada septembrie – decembrie a anului şcolar 2025 – 2026, potrivit datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale;
• -12,1 milioane lei destinate Programului pentru școli al României implementat la nivelul municipiului București, reprezentând diferenţa per sold între sumele alocate cu această destinaţie prin Legea nr. 9/2025, pentru finanțarea Programului în perioada ianuarie-iunie 2025, rămase neutilizate, potrivit datelor comunicate de subdiviziunile administrativ-teritoriale şi necesarul stabilit pentru finanţarea Programului în perioada septembrie-decembrie a anului şcolar 2025 – 2026, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.775/2025 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru școli al României în perioada 2023 – 2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.652/2023, pentru anul școlar 2025-2026, precum și pentru
modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.652/2023 privind aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2023- 2029, precum și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea
acestuia în anul școlar 2023-2024, cu încadrarea în sumele prevăzute pentru anul 2025 în fiecare dintre anexele nr. 1 – 3 la această hotărâre;
– Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale cu suma de 194,2 milioane lei, urmare a aplicării mecanismului de echilibrare prevăzut la art.6 din Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr.9/2025, utilizând o nouă estimare a impozitului pe venit, luând în calcul media încasărilor din cota prevăzută la art.6 alin.(1) lit.b) din Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr. 9/2025 pentru lunile iulie și august 2025;
– Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional, acreditate, cu suma de 13,1 milioane lei.
Bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral şi/sau parțial din venituri proprii se majorează atât la venituri, cât și la cheltuieli, cu suma de 178,9 milioane lei.
Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează la venituri cu 4 miliarde lei și la cheltuieli cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 3,399 miliarde lei, cheltuielile fiind suplimentate pentru asigurarea continuității în acordarea materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical, plata drepturilor salariale pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice și pentru acordarea și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.
Majorarea veniturilor curente la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este influențată de:
– evoluția pozitivă a veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate încasate de la persoanele fizice ce au obținut venituri din activități independente, rezultat al majorării plafonului de impozitare a CASS (de la 6/12/24 salarii minime brute garantate în plată pe țară la 60 de salarii minime brute garantate în plată pe țară, măsură instituită prin Legea 296/2023);
– măsurile aprobate prin Legea nr. 141/2025 (+1.994,9 milioane lei), precum: eliminarea facilității de exceptare de la plata CASS pentru persoanele fizice care au calitatea de peensionari, pentru veniturile din pensii, pentru partea ce depășește suma lunară de 3.000 de lei; eliminarea exceptării de la plata CASS a unor categorii de persoane: persoanelor aflate în întreținerea unei persoane asigurate, persoanele beneficiare de indemnizație de șomaj, persoanele care beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului, persoanele fizice care beneficiază de venitul minim de incluziune, personalul monahal al cultelor recunoscute și alte persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin acte normative;
– evoluției încasărilor contribuției datorate pentru medicamente și a contribuției datorat pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat înregistrate peste programul stabilit.
