Guvernul a aprobat a 3-a rectificare bugetară din 2020. Cîțu: Am majorat deficitul la 9,1% din PIB

Declarațiile ministrului Florin Cîțu:

Prin această rectificare, deficitul bugetar pentru anul 2020 a fost majorat la 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde de lei, construit pe o contracție economică de 4,2%, cu deflatori PIB de 3,4% și un PIB nominal de 1.050 de miliarde de lei.

Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu 5 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei provin din diminuarea veniturilor bugetului general consolidat și 0,8 miliarde de lei prin majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat.

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la valoarea de 337,8 miliarde de lei, respectiv, 32,2% din PIB, din care 298,3 miliarde de lei – 28,4% din PIB venituri din economie – și 39,5 miliarde de lei – 3,8% din PIB fonduri externe nerambursabile. Această estimare a veniturilor bugetului general consolidat, suma este mai mare decât suma încasată anul trecut, în 2019, la bugetul general consolidat.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate în valoare de 433,8 miliarde lei, respectiv, 41,3% din PIB. Prin această rectificare se asigură continuarea finanțării investițiilor, astfel că aceste investiții sunt estimate la 55 de miliarde de lei, în creștere față de bugetul inițial cu 4,4 miliarde de lei. Așa cum am menționat, cheltuielile pentru investiții au fost pe primele zece luni în valoare de 35,4 miliarde de lei, depășind sumele investite pe tot anul în 2016, în 2017, precum și în anul 2018. În plus, prin această rectificare se asigură finanțarea necesară în domeniul sănătății, al asistenței sociale și educației.

Principalele suplimentări la bugetele ministerelor: un miliard de lei pentru Ministerul Sănătății, un miliard pentru plata facturilor aferente proiectelor finanțate din Programul Național de Dezvoltare Locală – PNDL, 1,1 miliarde de lei subvențiile în agricultură din fonduri externe nerambursabile, 165 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectat de secetă și pentru sprijinul la motorina utilizată în agricultură, 879 milioane lei la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, din care 130 de milioane de lei pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflați sub autoritatea ministerului și 49 de milioane de lei pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020; 1,2 miliarde de lei suplimentarea Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și 567 de milioane de lei reprezentând contribuția la bugetul UE și plata suplimentară pentru suplimentarea fondului instrumentului financiar pentru sprijin de urgență în vederea refinanțării producătorilor de vaccinuri SARS-CoV-2 din portofoliul Comisiei Europene, pentru a asigura accesul României la vaccinuri. De asemenea, s-au asigurat economii la Ministerul Finanțelor Publice, în special la cheltuieli de personal, de 80 de milioane de lei, realizându-se realocări în interiorul bugetului pentru asigurarea plății despăgubirilor CEDO. Deci, de la bugetul inițial al Ministerului Finanțelor Publice s-au realizat economii pe cheltuieli de personal de 134 de milioane de lei, în urma reorganizării și modului de lucru telemuncă.

Bugetul asigurărilor sociale de stat: o influență pozitivă de aproximativ 1,8 miliarde de lei, asigurându-se sumele pentru plata pensiilor recalculate și majorate, precum și pentru plata măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative create de pandemia COVID-19: șomajul tehnic, măsura 41,5% – deci plata a 41,5% din salariul brut -, munca flexibilă.

În ceea ce privește bugetele locale, continuă mecanismul de tip SWAP, aprobat inițial prin Ordonanța nr.130/2020 în scopul achitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților, subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituțiilor finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale la data de 30.09.2020 și repartizarea sumelor pe județe și sectoare aferente programului pentru școli al României în perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2020-2021.

Acestea sunt elementele cele mai importante din a treia rectificare bugetară pentru anul acesta. Așa cum am spus, influența este de creștere a deficitului bugetar la 9,1% pentru 2020. Dacă sunt întrebări… Două întrebări, dacă se poate!

Reporter: Întrebarea este dacă, față de ce ați prezentat săptămâna trecută, s-au mai operat o serie de modificări la capitolul „Alocări”. Am văzut în linii mari că la principalii ordonatori de credite au rămas similare; dacă ați mai venit cu vreo noutate; s-au mai schimbat anumite cifre?

Florin Cîţu: S-au mai schimbat în interiorul ministerelor, realocări de sume, și ne-am asigurat la Ministerul Transporturilor că există banii pentru continuarea programului de investiții pe fonduri europene – cei 49 de milioane de lei.

Reporter: Bună seara! Aș avea o întrebare cumva pe altă temă. A existat un punct de vedere exprimat de economistul șef al BNR cu privire la reducerea programului de muncă pentru bugetari și, implicit, și a salariului acestora cu 20%, la o săptămână de muncă de patru zile. Ați susține o astfel de măsură? Spunea el că este nevoie de astfel de ajustări pentru a putea reduce deficitul bugetar de anul viitor.

Florin Cîţu: Este adevărat. Și aici, opinia noastră a fost foarte clară de la începutul anului: am arătat de fapt că, într-un an cu o criză economică, în care economia are o contracție de 4,2%, o criză economică provocată de o criză de sănătate, am reușit să avem încasări la bugetul de stat mai mari decât în 2019, când economia creștea cu peste 4%, și după ce am eliminat taxele. Nu luăm în calcul astfel de măsuri. Din contră, s-a demonstrat și în 2008-2009 că astfel de măsuri accentuează criza economică și efectele revenirii se amână pe o perioadă mai lungă. De aceea, avem astăzi o revenire atât de puternică, pentru că am avut o politică fiscală relaxată. De fapt, lecția crizei din 2008 este una simplă: este nevoie de relaxarea politicilor fiscale și politicilor monetare. Politica fiscală anul acesta s-a relaxat; și politica monetară a făcut pași importanți, dar, am spus și repet: atuul important al acestei economii în perioada următoare reprezintă faptul că avem spațiu de relaxare a politicii monetare. Există în continuare spațiu de relaxare a dobânzilor, pentru că România are cea mai mică inflație dintre cele patru țări – împreună Polonia, Ungaria, Cehia -, dar are cea mai mare dobândă, deci este în continuare loc de relansare a politicii monetare și, bineînțeles, avem și o rezervă minimă obligatorie mare. Deci, avem loc de relaxare. Politica fiscală rămâne în continuare relaxată – asta este și recomandarea Comisiei Europene, dacă vă uitați la ultimul raport, este și recomandarea altor instituții internaționale.

Reporter: Deci nu luați în calcul o astfel de măsură…

Florin Cîţu: În niciun caz; Nu.

Reporter: Nici reducerea programului de muncă, cu toate că există acest avertisment al BNR că nu va putea fi ținut în frâu deficitul?

Florin Cîţu: Repet, nu cred că este un avertisment al BNR. Din contră, BNR merge în continuare pe o relaxare a politicii monetare și, din ceea ce văd din comunicare și dacă mă uit la ce se întâmplă în economie, este mai mult loc pentru relaxarea spațiului politicii monetare. Dar în ceea ce privește economiile, am arătat prin reorganizarea Ministerului de Finanțe, deci prin digitalizare și prin telemuncă sau muncă la domiciliu, am economisit 134 de milioane de lei. Deci, se poate face acest lucru. Digitalizarea este metoda noastră de a reorganiza aparatul public.

Reporter: Și atunci am putea vedea mai multă telemuncă în sectorul bugetar?

Florin Cîţu: Este deja o decizie luată. Nu mai multă, este exact cum trebuie ca să funcționeze aparatul public în acest moment.

Reporter: În primul rând, voiam să vă întreb despre datoriile făcute de guvernele anterioare. Dacă ne puteți spune – până pe data de 4 noiembrie, sau nu mai știu când ați preluat dumneavoastră Ministerul de Finanțe – dacă ne puteți spune, în acest an, împrumuturile care s-au luat până pe 4 noiembrie 2019, care este valoarea datoriilor scadente în acest an? Adică ce sumă ați avut de plătit pentru datoriile luate de guvernele anterioare? Și a doua întrebare, dacă îmi permiteți, se referă la… atunci când ați preluat mandatul, știu că se face predare-primire de la un ministru la altul; știu că era o situație destul de neclară acolo. Ați semnat procesul verbal prin care domnul Teodorovici v-a predat portofoliul? Și dacă da, e OK, dacă nu, spuneți-mi care a fost motivul pentru care nu ați semnat. Mulțumesc!

Florin Cîţu: În ceea ce privește prima întrebare, la momentul când am preluat… De fapt, necesarul de finanțare în 2020 include și împrumuturile pe care le-au făcut guvernele anterioare. În 2020 am avut un necesar de finanțare care a venit din trecut de 50 de miliarde de lei. Și asta trebuie pus în context. Deci, anul acesta tot necesarul de finanțare este de 138 de miliarde de lei și le împărțim: 50 de miliarde sunt împrumuturi venite din trecut, 30 de miliarde – facturi neplătite pe care a trebuit să le plătim, și diferența este ceea ce am împrumutat noi pentru necesarul de anul acesta. Dacă vă uitați, diferența pe care am împrumutat-o e mult mai mică decât deficitul bugetar în acest an. Deci, am reușit această performanță. Mai mult, în octombrie, pe 26 octombrie, a trebuit să plătim o datorie făcută în 2017, de 10 miliarde de lei. Deci, cam așa arată lucrurile și asta a fost strategia.

În ceea ce privește raportul de predare-primire, da, am observații acolo, și sunt câteva anchete în Ministerul de Finanțe în acest moment. Unele sunt terminate, rapoartele deja au ajuns la organele de control – unele la DNA, unele în altă parte. Pentru celelalte, aștept raportul final. După ce am toate aceste rapoarte, cu rapoartele respective și cu observațiile, voi semna și acel raport de predare-primire. Dar în acest moment, anchetele care s-au terminat au ajuns la DNA, unele dintre cele, cele care sunt în lucru vor ajunge acolo unde trebuie.

Reporter: Domnule ministru, potrivit unei noi analize a Eurostat, România are în prezent cea mai înceată revenire a economiei de la izbucnirea crizei medicale încoace, din întreaga Europă. Cum comentați?

Florin Cîțu: Nu este adevărat. Este doar o interpretare. 5,6% este pentru România, în primul rând, cea mai mare rată trimestrială de creștere din ultimii 20 de ani de zile – deci ne uităm la România; să le luăm pe rând. Deci pentru România este cea mai mare rată de creștere din ultimii 20 de ani de zile. Revenirea, în trimestrul 3, deci imediat după trimestrul cu recesiune, trimestrul 2 – de contracție, de fapt -, este cea mai rapidă revenire a economiei României din istorie. Deci, ne uităm la România. Iar în ceea ce privește Uniunea Europeană, trebuie să comparăm primele trei trimestre versus celelalte trei trimestre. Și dacă ne uităm, în România este la 4,6% scăderea, iar media Uniunii Europene este aproape de 7%. Deci nu avem cum să fim a doua. Și am prezentat aceste informații săptămâna trecută, când am făcut conferință de presă la Ministerul de Finanțe. Deci, interpretarea este greșită; și aș prefera să nu mai fie în spațiul public, pentru că e o interpretare greșită.

Reporter: Și o ultimă precizare, dacă se poate, că mâine aveți întâlnire, videoconferință, cu cei de la patronate și sindicate pe salariul minim pe economie. Mergeți în principiu pe același sistem de anul trecut? Am văzut puncte de vedere ale sindicatelor, care doresc o majorare, și cel al patronatelor, care merg pe variante diferite: ori o creștere cu rata inflației, aproximativ 2,2%, ori doresc un moratoriu ori o variantă în care să crească pe sectoare economice diferite. Însă sunt probleme că nu sunt contracte pe ramură.

Florin Cîțu: Noi avem același principiu pe care l-am avut și anul trecut. Vrem ca salariul minim să fie legat cumva de evoluția economiei, de productivitate. Și este ceea ce noi am propus anul trecut și vom face și în continuare. Mulțumesc!