Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ANM: Ger în toată ţara / Temperaturile coboară până la -20 de grade Celsius / JUSTIȚIE: DNA a pus sechestru pe averea lui Tăriceanu în dosarul șpăgii de 800.000 de dolari / ANRE: Consumatorii casnici pot încheia până la 30 iunie contracte pe piaţa concurenţială – proiect de ordin /

Breaking News:
 
Venituri 32,2% vs cheltuieli 41,3% din PIB. Mai mulți bani pentru ministerele Muncii, Sănătății, Agriculturii și Dezvoltării...

Guvernul a aprobat a 3-a rectificare bugetară din 2020. Cîțu: Am majorat deficitul la 9,1% din PIB

Guvernul Orban a aprobat printr-o ordonanță de urgență, în ședința de luni seară, cea de-a treia rectificare bugetară din acest an.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat la briefingul de presă că deficitul a fost majorat la 9,1% din PIB. (Vezi la finalul articolului declarația completă și răspunsurile la întrebările jurnaliștilor) 

Premierul Ludovic Orban a declarat, la începutul ședinței că este necesară această rectificare deoarece avem o situație “care a generat noi şi noi provocări şi cheltuieli” și pentru că trebuie asigurate resursele pentru plata pensiilor, în condițiile în care punctul de pensie a crescut cu 14%.

Orban a mai afirmat că este necesară asigurarea resurselor financiare pentru şomajul tehnic. De asemenea, este necesară o creştere a fondurilor în domeniul sănătăţii, în special la bugetul Casei asigurărilor de sănătate pentru a face faţă cheltuielilor sporite din domeniul sănătăţii, provocate de pandemia de COVID.

Potrivit premierului, consiliile judeţene şi Primăriile solicită echilibrarea bugetelor locale pentru a face faţă cheltuielilor sociale. La nivelul consiliilor județene pentru Direcţiile Generale de Asistență Socială şi Protecţia Copilului, iar la nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale pentru a aloca resurse suplimentare către bugetele locale, astfel încât să facă faţă plăţilor asistenţilor personali ai persoanelor cu dizabilităţi, a precizat premierul.
 
Ministerele și instituțiile care au primit fonduri suplimentare, conform notei de fundamentare a OUG:

• Ministerul Muncii și Protecției Sociale: +1,59 miliarde lei per sold. Se propune majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu +1.490 miliarde lei ca urmare a creșterii cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii și a transferurilor din bugetul de stat către Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale cu +200 milioane lei. Având în vedere gradul de execuție și necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii la cheltuielile cu asistența socială (-100 milioane lei).

• Ministerul Sănătății: +1,077 miliarde lei per sold în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+1,223 miliarde lei), 15 milioane lei cheltuieli de personal pentru acoperirea în totalitate a drepturilor de personal în special stimulentul de risc pentru servicii publice de ambulanță. S-au înregistrat economii la proiectele cu finanțare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 (-91,4 milioane lei) și a programelor cu finanțare rambursabilă (-70,0 milioane lei);

• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +1,181 miliarde lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. S-au asigurat fonduri suplimentare pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1,123 miliarde lei), alte cheltuieli pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de secetă (+160,0 milioane lei) și alte transferuri (+8,3 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital ( -10,0 milioane lei) și împrumuturi (-101,0 milioane lei);

• Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației: +999,5 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea suplimentară de sume pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (+1.000 milioane lei) și cheltuieli de personal (+1 milion lei). S-au identificat economii la bunuri și servicii (- 1,5 milioane lei);

• Ministerul Fondurilor Europene: +104,97 milioane lei, per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. Se propune asigurarea sumelor necesare la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (+106 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuielile de personal (-0,5 milioane lei ) și bunuri și servicii (-0,5 milioane lei);

• Ministerul Public: +90,3 milioane lei per sold. Propunere are în vedere, în principal, asigurarea fondurilor necesare pentru plata diferențelor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative rezultate din majorarea valorii de referință sectorială;

• Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +19,17 milioane lei. S-au asigurat fonduri suplimentare (+19,17 milioane lei) pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluției pestei porcine africane.

  • Ministerul Afacerilor Externe: +18,3 milioane lei
  • Serviciul de Informații Externe: +5 milioane lei
  • Serviciul de Protecție și Pază: +0,65 milioane lei
  • Autoritatea Electorală Permanentă: +1,1 milioane lei
Ministerele și instituțiile care au bugetele diminuate

• Ministerul Apărării Naționale: -2 miliarde lei. În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital (-1.596,9 milioane lei), transferuri între unități ale administraței publice (-79,2 milioane lei), cheltuieli de personal (-136,9 milioane lei), bunuri și servicii (-100 milioane lei) și asistență socială (-80,9 milioane lei). În aceste condiții bugetul rectificat al Ministerului Apărării Naționale va fi pe partea de credite bugetare de 21.836,3 milioane lei, din care 19,171,4 milioane lei de la bugetul de stat, 2.664,4 milioane lei venituri proprii și 0,5 milioane lei fonduri externe nerambursabile, respectându-se angajamentul de alocare pentru acest minister a unui buget de 2% din PIB;

• Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: -854,7 milioane lei, per sold, din care: +352,5 milioane lei dobânzi, sumă necesară acoperirii scadenței plăților de dobânzi aferente datoriei publice până la sfârșitul anului, din care 327,5 milioane lei pentru dobânzile aferente datoriei publice interne directe și 25 milioane lei pentru comisioane și alte costuri aferente împrumuturilor externe și interne, +1.200 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, +581,0 milioane lei reprezentând contribuția României la bugetul Uniunii Europene, -2.984.4 milioane lei reprezentând diminuarea necesarului refinanțării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, economie determinată de rambursările de la Comisia Europeană inclusiv a unor sume aferente unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile deblocate, precum și sumele previzionate a fi transferate de Comisia Europeană ca urmare a aplicațiilor de plată;

• Ministerul Afacerilor Interne: -635,4 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară la cheltuieli de personal (+10,0 milioane lei), bunuri și servicii (+21,8 milioane lei), asistență socială (84,99 milioane lei) și transferuri între unități ale administrației publice (+4,0 milioane lei) pentru încadrarea unui număr de 200 de medici rezidenți și de specialitate de către Spitalul de Urgență „Profesor Dr. Dimitrie Gerota” București în vederea bunei gestionări a situației de risc epidemiologic. În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-6,6 milioane lei) și proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-746,9 milioane lei);

• Serviciul de Telecomunicații Speciale: -82,6 milioane lei, economii identificate la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020;

• Secretariatul General al Guvernului: -53,8 milioane lei. Având în vedere gradul de execuție și necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii, în principal, la bunuri și servicii și cheltuieli de capital;

• Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri: -56 milioane lei. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-10,0 milioane lei), bunuri și servicii (-3,0 milioane lei), subvenții (-25,0 milioane lei), precum și la transferuri (-18,0 milioane lei);

• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -37,8 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere gradul de execuție pe primele 10 luni și necesarul de finanțare până la finalul anului. S-au identificat economii la titlul „Cheltuieli de personal” (-10 milioane lei), la titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice„ (-5,5 milioane lei), la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020„ (-22,3 milioane lei).
  • Administrația Prezidențială: -5 milioane lei
  • Senat: -3,6 milioane lei
  • Camera Deputaților: -5 milioane lei
  • Înalta Curte de Casație și Justiție: -7 milioane lei
  • Curtea Constituțională: -2,2 milioane lei
  • Curtea de Conturi: -13,4 milioane lei
  • Consiliul Concurenței: -5 milioane lei
  • Ministerul Finantelor Publice: -5,3 milioane lei
  • Ministerul Tineretului și Sportului: -24,5 milioane lei
  • Ministerul Culturii: -33,3 milioane lei
  • SRI: -29,4 milioane lei
  • Academia Română: -16,4 milioane lei
  • Institutul Cultural Român: -0,84 milioane lei
  • TVR: -30 milioane lei
  • Consiliul Superior al Magistraturii: -21,4 milioane lei
  • Consiliul Economic și Sociale: -1,2 milioane lei
  • Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului: -1,8 milioane lei
  • Inspecția Judiciară: -2,9 milioane lei
Ministere și institutii ale căror bugete nu au suferit modificări: Ministerul Transporturilor, Ministerul Educației, Ministerul Justiției, Agenția Națională de Integritate, Consiliul Național al Audiovizualului.

Declarațiile ministrului Florin Cîțu:

Prin această rectificare, deficitul bugetar pentru anul 2020 a fost majorat la 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde de lei, construit pe o contracție economică de 4,2%, cu deflatori PIB de 3,4% și un PIB nominal de 1.050 de miliarde de lei.

Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu 5 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei provin din diminuarea veniturilor bugetului general consolidat și 0,8 miliarde de lei prin majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat.

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la valoarea de 337,8 miliarde de lei, respectiv, 32,2% din PIB, din care 298,3 miliarde de lei – 28,4% din PIB venituri din economie – și 39,5 miliarde de lei – 3,8% din PIB fonduri externe nerambursabile. Această estimare a veniturilor bugetului general consolidat, suma este mai mare decât suma încasată anul trecut, în 2019, la bugetul general consolidat.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate în valoare de 433,8 miliarde lei, respectiv, 41,3% din PIB. Prin această rectificare se asigură continuarea finanțării investițiilor, astfel că aceste investiții sunt estimate la 55 de miliarde de lei, în creștere față de bugetul inițial cu 4,4 miliarde de lei. Așa cum am menționat, cheltuielile pentru investiții au fost pe primele zece luni în valoare de 35,4 miliarde de lei, depășind sumele investite pe tot anul în 2016, în 2017, precum și în anul 2018. În plus, prin această rectificare se asigură finanțarea necesară în domeniul sănătății, al asistenței sociale și educației.

Principalele suplimentări la bugetele ministerelor: un miliard de lei pentru Ministerul Sănătății, un miliard pentru plata facturilor aferente proiectelor finanțate din Programul Național de Dezvoltare Locală – PNDL, 1,1 miliarde de lei subvențiile în agricultură din fonduri externe nerambursabile, 165 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectat de secetă și pentru sprijinul la motorina utilizată în agricultură, 879 milioane lei la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, din care 130 de milioane de lei pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflați sub autoritatea ministerului și 49 de milioane de lei pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020; 1,2 miliarde de lei suplimentarea Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și 567 de milioane de lei reprezentând contribuția la bugetul UE și plata suplimentară pentru suplimentarea fondului instrumentului financiar pentru sprijin de urgență în vederea refinanțării producătorilor de vaccinuri SARS-CoV-2 din portofoliul Comisiei Europene, pentru a asigura accesul României la vaccinuri. De asemenea, s-au asigurat economii la Ministerul Finanțelor Publice, în special la cheltuieli de personal, de 80 de milioane de lei, realizându-se realocări în interiorul bugetului pentru asigurarea plății despăgubirilor CEDO. Deci, de la bugetul inițial al Ministerului Finanțelor Publice s-au realizat economii pe cheltuieli de personal de 134 de milioane de lei, în urma reorganizării și modului de lucru telemuncă.

Bugetul asigurărilor sociale de stat: o influență pozitivă de aproximativ 1,8 miliarde de lei, asigurându-se sumele pentru plata pensiilor recalculate și majorate, precum și pentru plata măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative create de pandemia COVID-19: șomajul tehnic, măsura 41,5% – deci plata a 41,5% din salariul brut -, munca flexibilă.

În ceea ce privește bugetele locale, continuă mecanismul de tip SWAP, aprobat inițial prin Ordonanța nr.130/2020 în scopul achitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților, subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituțiilor finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale la data de 30.09.2020 și repartizarea sumelor pe județe și sectoare aferente programului pentru școli al României în perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2020-2021.

Acestea sunt elementele cele mai importante din a treia rectificare bugetară pentru anul acesta. Așa cum am spus, influența este de creștere a deficitului bugetar la 9,1% pentru 2020. Dacă sunt întrebări… Două întrebări, dacă se poate!

Reporter: Întrebarea este dacă, față de ce ați prezentat săptămâna trecută, s-au mai operat o serie de modificări la capitolul „Alocări”. Am văzut în linii mari că la principalii ordonatori de credite au rămas similare; dacă ați mai venit cu vreo noutate; s-au mai schimbat anumite cifre?

Florin Cîţu: S-au mai schimbat în interiorul ministerelor, realocări de sume, și ne-am asigurat la Ministerul Transporturilor că există banii pentru continuarea programului de investiții pe fonduri europene – cei 49 de milioane de lei.

Reporter: Bună seara! Aș avea o întrebare cumva pe altă temă. A existat un punct de vedere exprimat de economistul șef al BNR cu privire la reducerea programului de muncă pentru bugetari și, implicit, și a salariului acestora cu 20%, la o săptămână de muncă de patru zile. Ați susține o astfel de măsură? Spunea el că este nevoie de astfel de ajustări pentru a putea reduce deficitul bugetar de anul viitor.

Florin Cîţu: Este adevărat. Și aici, opinia noastră a fost foarte clară de la începutul anului: am arătat de fapt că, într-un an cu o criză economică, în care economia are o contracție de 4,2%, o criză economică provocată de o criză de sănătate, am reușit să avem încasări la bugetul de stat mai mari decât în 2019, când economia creștea cu peste 4%, și după ce am eliminat taxele. Nu luăm în calcul astfel de măsuri. Din contră, s-a demonstrat și în 2008-2009 că astfel de măsuri accentuează criza economică și efectele revenirii se amână pe o perioadă mai lungă. De aceea, avem astăzi o revenire atât de puternică, pentru că am avut o politică fiscală relaxată. De fapt, lecția crizei din 2008 este una simplă: este nevoie de relaxarea politicilor fiscale și politicilor monetare. Politica fiscală anul acesta s-a relaxat; și politica monetară a făcut pași importanți, dar, am spus și repet: atuul important al acestei economii în perioada următoare reprezintă faptul că avem spațiu de relaxare a politicii monetare. Există în continuare spațiu de relaxare a dobânzilor, pentru că România are cea mai mică inflație dintre cele patru țări – împreună Polonia, Ungaria, Cehia -, dar are cea mai mare dobândă, deci este în continuare loc de relansare a politicii monetare și, bineînțeles, avem și o rezervă minimă obligatorie mare. Deci, avem loc de relaxare. Politica fiscală rămâne în continuare relaxată – asta este și recomandarea Comisiei Europene, dacă vă uitați la ultimul raport, este și recomandarea altor instituții internaționale.

Reporter: Deci nu luați în calcul o astfel de măsură…

Florin Cîţu: În niciun caz; Nu.

Reporter: Nici reducerea programului de muncă, cu toate că există acest avertisment al BNR că nu va putea fi ținut în frâu deficitul?

Florin Cîţu: Repet, nu cred că este un avertisment al BNR. Din contră, BNR merge în continuare pe o relaxare a politicii monetare și, din ceea ce văd din comunicare și dacă mă uit la ce se întâmplă în economie, este mai mult loc pentru relaxarea spațiului politicii monetare. Dar în ceea ce privește economiile, am arătat prin reorganizarea Ministerului de Finanțe, deci prin digitalizare și prin telemuncă sau muncă la domiciliu, am economisit 134 de milioane de lei. Deci, se poate face acest lucru. Digitalizarea este metoda noastră de a reorganiza aparatul public.

Reporter: Și atunci am putea vedea mai multă telemuncă în sectorul bugetar?

Florin Cîţu: Este deja o decizie luată. Nu mai multă, este exact cum trebuie ca să funcționeze aparatul public în acest moment.

Reporter: În primul rând, voiam să vă întreb despre datoriile făcute de guvernele anterioare. Dacă ne puteți spune – până pe data de 4 noiembrie, sau nu mai știu când ați preluat dumneavoastră Ministerul de Finanțe – dacă ne puteți spune, în acest an, împrumuturile care s-au luat până pe 4 noiembrie 2019, care este valoarea datoriilor scadente în acest an? Adică ce sumă ați avut de plătit pentru datoriile luate de guvernele anterioare? Și a doua întrebare, dacă îmi permiteți, se referă la… atunci când ați preluat mandatul, știu că se face predare-primire de la un ministru la altul; știu că era o situație destul de neclară acolo. Ați semnat procesul verbal prin care domnul Teodorovici v-a predat portofoliul? Și dacă da, e OK, dacă nu, spuneți-mi care a fost motivul pentru care nu ați semnat. Mulțumesc!

Florin Cîţu: În ceea ce privește prima întrebare, la momentul când am preluat… De fapt, necesarul de finanțare în 2020 include și împrumuturile pe care le-au făcut guvernele anterioare. În 2020 am avut un necesar de finanțare care a venit din trecut de 50 de miliarde de lei. Și asta trebuie pus în context. Deci, anul acesta tot necesarul de finanțare este de 138 de miliarde de lei și le împărțim: 50 de miliarde sunt împrumuturi venite din trecut, 30 de miliarde – facturi neplătite pe care a trebuit să le plătim, și diferența este ceea ce am împrumutat noi pentru necesarul de anul acesta. Dacă vă uitați, diferența pe care am împrumutat-o e mult mai mică decât deficitul bugetar în acest an. Deci, am reușit această performanță. Mai mult, în octombrie, pe 26 octombrie, a trebuit să plătim o datorie făcută în 2017, de 10 miliarde de lei. Deci, cam așa arată lucrurile și asta a fost strategia.

În ceea ce privește raportul de predare-primire, da, am observații acolo, și sunt câteva anchete în Ministerul de Finanțe în acest moment. Unele sunt terminate, rapoartele deja au ajuns la organele de control – unele la DNA, unele în altă parte. Pentru celelalte, aștept raportul final. După ce am toate aceste rapoarte, cu rapoartele respective și cu observațiile, voi semna și acel raport de predare-primire. Dar în acest moment, anchetele care s-au terminat au ajuns la DNA, unele dintre cele, cele care sunt în lucru vor ajunge acolo unde trebuie.

Reporter: Domnule ministru, potrivit unei noi analize a Eurostat, România are în prezent cea mai înceată revenire a economiei de la izbucnirea crizei medicale încoace, din întreaga Europă. Cum comentați?

Florin Cîțu: Nu este adevărat. Este doar o interpretare. 5,6% este pentru România, în primul rând, cea mai mare rată trimestrială de creștere din ultimii 20 de ani de zile – deci ne uităm la România; să le luăm pe rând. Deci pentru România este cea mai mare rată de creștere din ultimii 20 de ani de zile. Revenirea, în trimestrul 3, deci imediat după trimestrul cu recesiune, trimestrul 2 – de contracție, de fapt -, este cea mai rapidă revenire a economiei României din istorie. Deci, ne uităm la România. Iar în ceea ce privește Uniunea Europeană, trebuie să comparăm primele trei trimestre versus celelalte trei trimestre. Și dacă ne uităm, în România este la 4,6% scăderea, iar media Uniunii Europene este aproape de 7%. Deci nu avem cum să fim a doua. Și am prezentat aceste informații săptămâna trecută, când am făcut conferință de presă la Ministerul de Finanțe. Deci, interpretarea este greșită; și aș prefera să nu mai fie în spațiul public, pentru că e o interpretare greșită.

Reporter: Și o ultimă precizare, dacă se poate, că mâine aveți întâlnire, videoconferință, cu cei de la patronate și sindicate pe salariul minim pe economie. Mergeți în principiu pe același sistem de anul trecut? Am văzut puncte de vedere ale sindicatelor, care doresc o majorare, și cel al patronatelor, care merg pe variante diferite: ori o creștere cu rata inflației, aproximativ 2,2%, ori doresc un moratoriu ori o variantă în care să crească pe sectoare economice diferite. Însă sunt probleme că nu sunt contracte pe ramură.

Florin Cîțu: Noi avem același principiu pe care l-am avut și anul trecut. Vrem ca salariul minim să fie legat cumva de evoluția economiei, de productivitate. Și este ceea ce noi am propus anul trecut și vom face și în continuare. Mulțumesc!

 
10 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv