Guvernul Cioloș merge şi în 2016 pe creştere economică din consum

Toată lumea știe că investițiile sunt motorul economiei. Cu toate acestea, tehnocrații lui Cioloș adoptă metoda Executivului Ponta. Majorarea pe ultima sută a salariilor celor 1,2 milioane de bugetari (cu 25% la personalul medical, cu 15% la învăţământ şi cu 10% pentru restul bugetarilor) ţinteşte, de fapt, creşterea economică bazată pe consum şi în anul 2016.

Noul Guvern Cioloş nu s-a pus rău cu Parlamentul – autorul Legii creşterii salariale – şi estimează un avans economic de 4,1% fără să aloce prea mult la investiţii. Un pic mai mult decât a dat la investiţii Guvernul Ponta anul acesta, adică exact cât s-a tăiat în vară la rectificarea bugetară: 4 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro).

Aşadar, dacă am reuşit o creştere economică de 3,7% în primele 3 trimestre fără investiţii, la anul putem obţine mai mult cu salarii mai mari!

Proiectul legii bugetului pentru 2016 prevede un PIB estimat la 746,6 miliarde lei, cu 6% mai mare decât cel preconizat pentru acest an. Cheltuielile bugetare, de 252,03 miliarde lei, vor depăşi cu aproape 3% veniturile, estimate la 231,12 miliarde de lei.

Cheltuielile vor creşte, per total, cu 15,85 miliarde lei (6,7%). Personalul din instituţiile statului va „înghiţi” 22,7% din bani, respectiv 57,25 miliarde lei, în creştere cu 10,4% (13 miliarde lei) faţă de anul curent, în urma majorărilor salarilor bugetarilor.

Însă pe primul loc la cheltuieli se află asistenţa socială, cu 31,5% din total, respectiv 79,4 miliarde de lei. Pe locul 3 vin cheltuielile pentru bunuri și servicii (43,12 miliarde lei, reprezentând 17,1%).

Abia pe locul patru se situează investițiile, pentru care Guvernul Cioloş estimează că va cheltui 37,7 miliarde de lei (15% din totalul cheltuielilor), faţă de 33,7% cât se aşteaptă că se vor consuma până la finele anului 2015 (14% din total). Dar să nu uităm că Guvernul Ponta a tăiat aproape 4 miliarde de lei la rectificările bugetare din iulie – exact de la cofinanţarea proiectelor europene de la Transporturi! – şi din octombrie.

Cheltuieli pe „căprării”

Educaţie: 26,99 miliarde lei (3,6% din PIB) – majorate cu 2,37 miliarde lei (cu 9,6% faţă de anul acesta şi cu 0,1% în PIB). Ponderea în veniturile bugetare va urca de la 10,8% la 11,7%.

Asistenţa socială, inclusiv pensiile (31,5% din totalul cheltuielilor): 79,37 miliarde lei (10,6% din PIB, în scădere de la 10,8%) – buget crescut cu 4,6% faţă de 2015. Raportat la veniturile bugetului, ponderea creşte cu 1%, la 34,4%.

Apărare: cheltuieli mai mari cu 1,3 miliarde lei, astfel că alocarea ajunge la 1,7% din PIB, de la 1,4% în bugetul pe 2015 rectificat, iar ponderea în totalul veniturilor creşte de la 4,6% la 5,5%.

Cercetare: buget mărit cu 2,67 miliarde lei, în creştere cu 14% faţă de bugetul rectificat pe 2015, iar ponderea în PIB va spori cu 0,1 puncte, la 0,4%.

Fonduri europene: au fost distribuite 6,6 miliarde lei pentru exerciţiul 2014-2020 şi peste 4 miliarde lei pentru finalizarea proiectelor curente.

Dezvoltare regională: fonduri majorate cu 1 miliard de lei, reprezentând angajamente suplimentare pentru reabilitarea şcolilor.

Cheltuieli cu bunuri şi servicii (17,1%): 43,12 miliarde lei (+9,5%). Cheltuielile cu dobânzile vor avansa cu 13,8%, la 11,08 miliarde lei (4,4% din PIB), iar cele cu subvenţiile, de la 6,29 miliarde lei la 6,45 miliarde lei (2,6% din PIB). Executivul a prevăzut „cheltuieli cu alte transferuri”, de 17,07 miliarde lei (6,8% din PIB), în scădere de la 19,36 miliarde lei.

Investiţii “de rudă”

Investiţii (15% din total cheltuieli): 37,69 miliarde lei, pondere în PIB de 5% (faţă de 4,8%) iar cea în totalul veniturilor, de 16,3% (de la 14,5%).

Proiectele cu finanţare externă nerambursabilă cumulează 16,93 miliarde lei (faţă de 16,77 mld lei în 2015), însă ponderea în PIB se reduce de la 2,38% la 2,27%.

Cheltuielile programelor cu finanţare rambursabilă vor fi de 532,8 milioane lei, în creştere cu 44%, iar ponderea va urca de la 0,05% la 0,07% din PIB. Tototdată, cheltuielile de capital vor însuma 19,2 miliarde lei (+18,5%) iar ponderea lor în PIB se va majora de la 2,3% la 2,57%.

Alte transferuri de natura investiţiilor vor însuma 1,02 miliarde lei, sumă de 3 ori mai mare, pondere de 0,14% în PIB, de la 0,05%. Executivul estimează accelerarea investiţiilor private, în special a investiţiilor străine directe, dar şi creşterea consumului privat peste nivelul prognozat.

Venituri afectate de scăderea TVA

În baza proiecţiei realizate pe baza indicatorilor Comisiei Naţionale de Prognoză, pentru veniturile din 2016 – estimate la 231,12 miliarde de lei (+1,6%) – sumele cele mai mari (26,7% din total) sunt estimate a veni din contribuțiile de asigurări sociale: 61,7 miliarde de lei (creştere cu 7,6% faţă de cele 57,4 mld lei anul acesta).

Pe locul doi se află veniturile din TVA, în scădere de la 57 miliarde lei la 52,3 mld lei, după reducerea TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie. Veniturile din impozitul pe profit vor fi mai mari cu 5,4%, ajungând la 14,38 miliarde lei (pondere de 6,2%), iar cele din impozitul pe salarii şi venit se vor reduce de la 26,22 miliarde lei la 26,2 miliarde lei (pondere de 11,3%). Alte venituri fiscale vor totaliza 8,99 miliarde lei, cu o pondere de 3,9%, faţă de 8,3 miliarde lei în 2015.

Totodată, sumele primite de la UE vor urca cu 3,1%, la circa 13,16 miliarde lei.

Impozitele pe taxe şi proprietate vor aduce venituri mai mari cu 2,77%, de 5,98 miliarde lei (2,6% din veniturile totale).

Accize cât bugetul Educaţiei

Accizele vor aduce venituri cu 5,15% mai mari anul viitor, de 27,28 miliarde lei (11,8% din total venituri), după ce eliminarea accizei suplimentare de 7 eurocenţi/litru, aprobată iniţial de Parlament, a fost amânată până în 2017, la cererea preşedintelui Klaus Iohannis.

Amintim că din noul Cod Fiscal a fost eliminată, de către Parlament, propunerea lui Ponta de reducere cu 20% a accizelor totale la carburanţi, începând din 2016. Dar să nu uităm că Guvernul Ponta a schimbat modul de calcul al accizelor astfel încât acestea s-au majorat cu 20% în ianuarie 2014, iar de la 1 aprilie a introdus supraaciza. Practic, „doctorul” Ponta ar fi vrut să radă, clamând „relaxarea fiscală”, un bir impus de el în urmă cu doi ani şi din care nu a început construirea a 700 de km de autostradă pe care îi promisese.

Dragu promite transparenţă – singura noutate

“Construcția bugetului pornește cu estimarea veniturilor: 231,12 miliarde de lei, cu 1,6% mai mult decât în 2015. Viziunea, principiul de bază al acestui buget este asigurarea stabilității și predictibilității fiscale. Am venit în sprijinul mediului de afaceri și am păstrat relaxarea fiscală, pentru a stimula investițiile private”, a explicat noul ministru al Finanţelor, Anca Dragu de ce a „mers” pe bugetul construit de Guvernul Ponta şi pe Codul fiscal aprobat în Parlament.

Ea a precizat că nu se intenționează introducerea de taxe noi și nici majorarea celor actuale în 2016, iar creșterea veniturilor bugetare va fi axată pe o mai bună colectare.

Singura noutate a ministrului Dragu este promisiunea de „o nouă abordare fiscal-bugetară, ce se va axa pe creșterea eficienței folosirii resurselor bugetare, creșterea transparenței în utilizarea banilor publici și pe schimbarea paradigmei contribuabil-stat, astfel încât statul să fie în slujba contribuabilului”.

Bugetul pe 2016 a fost proiectat pe baza unui deficit ESA de 2,95% din PIB, corespunzător unui deficit cash de 2,8% din PIB şi un deficit structural de 2,73% din PIB.

Ministere cu bugete suplimentate

Ministerul Apărării Naţionale: în plus 3,36 miliarde lei (+48%), în total buget de 10,35 miliarde lei (creştere de la 0,99% la 1,39% din PIB)

Ministerul Afacerilor Interne: suplimentare de 1,86 miliarde lei (+20,6%), buget total de 10,92 miliarde lei (creştere de la 1,29% la 1,46% din PIB)

Ministerul Finanţelor Publice: 1,66 miliarde lei în plus (+1,6%), ajungând la un buget de 21,52 miliarde lei (2,88% din PIB, urcare de la 2,82%)

Ministerul Sănătăţii: 666,8 milioane lei în plus (+11,6%), buget total de 6,39 miliarde lei (0,86% din PIB, faţă de 0,81% în 2015)

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice: suplimentare cu 662 milioane lei (+10,4%), la 6,61 miliarde lei (0,89% din PIB, avans de la 0,85%)

Ministerul pentru Societatea Informaţională: cu 240 de milioane de lei mai mult (+130%), buget total de 425,54 milioane lei (0,06% din PIB, faţă de 0,03%)

Ministerul Culturii: cu 171,3 milioane lei mai mult (+29%), buget total de 757,3 milioane lei (0,1% din PIB, de la 0,08%)

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: sumă suplimentară de 143,4 milioane de lei (+2,8%), fondurile ajungând la 5,35 miliarde lei (0,72% din PIB, în scădere de la 0,74%)

Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului: fonduri suplimentare de 12,12 milioane lei (+2,3%), total de 539,34 milioane lei (stagnează la 0,07% din PIB)

Ministere cu bugete tăiate (faţă de 2015)

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice: mai puţin cu 3,8 miliarde lei (-10,3%), buget final de 33,17 miliarde lei (4,44% din PIB, faţă de 5,25%)

Ministerul Transporturilor: cu 971,5 milioane lei mai puţin (-7,6%), buget final 11,86 miliarde lei (1,82% din PIB, de la 1,59%)

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: mai puţin cu 1,42 miliarde lei (-20,7%), buget final 5,44 miliarde lei (0,73% din PIB, faţă de 0,97% anul acesta)

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: cu 1,33 miliarde lei mai puţin (-65,4%), buget final 704,2 milioane lei (de la 2,04 miliarde lei), ponderea în PIB ajungând la 0,09%, de la 0,29%

Ministerul Fondurilor Europene: mai puţin cu 1,22 miliarde lei (-27,8%), buget final 3,18 miliarde lei (0,43% din PIB, faţă de 0,63%)

Ministerul Finanţelor: mai puţin cu 352,4 milioane lei (-8,6%), buget final de 3,75 miliarde lei (0,5% din PIB, de la 0,58%)

Bugetul Ministerului Energiei, IMM şi Mediului de Afaceri: mai puţin cu 352,3 milioane lei (-63,3%), buget final de 204,44 milioane lei (0,03% din PIB, de la 0,08%)

Ministerul Justiţiei: mai puţin cu 257 milioane lei (-7,6%), buget final de 3,11 miliarde lei (0,42% din PIB, faţă de 0,48%)

Ministerul Afacerilor Externe: mai puţin cu 121,25 milioane lei (-14,3%), buget final de 725,1 milioane lei (0,1% în PIB, de la 0,12%)

Ministerul Public: mai puţin cu 108,5 milioane lei (-10,4%), buget alocat de 934,04 milioane lei (0,13% din PIB, în scădere de la 0,15%)

Nou-înfiinţatul Minister pentru Consultarea Publică şi Dialog Civic va primi 9 milioane lei, potrivit proiectului de buget.