Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a avertizat marți, la prezentarea Raportului privind Inflaţia, că „România nu poate face simultan corecţie fiscală şi creştere economică bazată pe consum, deoarece sunt măsuri conflictuale”.
„Corecţia este o necesitate. Altfel, pieţele ne vor penaliza şi vom fi nevoiţi să strângem cureaua şi mai mult”, a adăugat el.
Isărescu a arătat că temperarea consumului a contribuit la reducerea deficitului comercial, însă a subliniat că România are nevoie de investiții mai puternice pentru a limita scăderea activității economice și pentru a reveni la o creștere de durată, neinflaționistă.
„Consumul are ponderea cea mai mare în PIB, dar este o zonă în care putem să acționăm pentru a tempera scăderea activității economice în România și pentru revenirea pe o creștere. Ssă o numim sustenabilă, o creștere de durată și neinflaționistă, fără să ne creeze probleme cu creditorii externi și cu deteriorarea fiscală”, a mai spus guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a precizat, de asemenea, că „nu avem o situaţie uşoară şi ea este agravată de criza politică”. „Dar nu suntem în încetare de plăţi, am primit reconfirmarea ratingului de ţară de la toate agenţiile, avem rezerve internaţionale foarte bune, avem o stabilitate a cursului de schimb şi avem o tendinţă de descreştere a inflaţiei uşoară şi apoi foarte abruptă, spre 5%. În condiţiile în care în alte ţări din Europa inflaţia s-ar putea să crească spre 5%.
Nu vrem să trecem sub tăcere dificultăţile pe care le presupune orice corecţie fiscală, austeritate, strângerea curelei. Dar nicio ţară care a avut un asemenea deficit nu a găsit altă cale.
În Grecia a durat 7 ani corecţia fiscală. Portugalia, Spania au avut şi ele. E nevoie de răbdare, dar şi de stabilitate politică. Şi să continuăm, poate cu retuşurile necesare, ajustarea fiscală, ca să putem să avem finanţare şi astfel ajustarea să fie rezonabilă, acceptabilă. O ajustare făcută de pieţe nu e nici rezonabilă, nici acceptabilă, ci poate să fie super brutală”.
Despre curs
Guvernatorul a explicat că rezervele internaționale ale României au crescut cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, ceea ce arată că banca centrală nu a vândut masiv valută pentru a susține leul. „Noi nu am ținut cursul artificial și asta se vede din evoluția rezervelor”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că banca centrală a intervenit pe piață mai ales prin cumpărări de valută, inclusiv de la Ministerul Finanțelor, pentru a evita variații mari ale cursului.
În opinia sa, astfel de operațiuni au contribuit la stabilizarea pieței valutare, într-un context în care vânzarea directă în piață a unor sume mari în euro ar fi putut produce aprecieri și deprecieri bruște ale leului.
Totuși, stabilitatea leului depinde de continuarea corecției fiscale și de instalarea rapidă a unui guvern.
„Se pare că, la nivelul actual, ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piață, depinde însă de continuarea constrângerii fiscale, de continuarea corecției fiscale și de stabilitatea politică. Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a spus Mugur Isărescu.
„Nu numai faptele strică, și vorbele”
Guvernatorul BNR a atras atenția că, în perioade tensionate, nu doar deciziile economice pot afecta piețele, ci și declarațiile publice. Isărescu a avertizat că mesajele transmise în spațiul public pot produce reacții puternice, mai ales în momente de instabilitate.
„Nu numai faptele strică, și vorbele. Sunt momente în istoria, cel puțin financiară, când vorbele sunt mai tari decât faptele. Vorbele spuse aiurea sau în momente nepotrivite”, a afirmat Isărescu.
