Noul ministru al Finanțelor (MF), Alexandru Nazare, a transmis luni, înainte de a participa la ședința CSAT, că Guvernul Bolojan trebuie să aibă „curajul schimbării”, iar PNL să își asume greșelile din guvernările anterioare și să își recunoască greșelile: „Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora”.
Nazare a amintit că, în urmă cu 5 ani, a fost ministru al Finanțelor (în Guvernul Cîțu, din care a demisionat -n.r.), iar de atunci s-a produs un dezastru în bugetul țării.
Acum, Guvernul va tăia sporurile bugetarilor, alături de alte privilegii electorale acordate angajaților din sistemul public.Ședința Executivului va avea loc luni după-amiază.
Trebuie precizat că, dacă majoritatea parlamentară PSD-PNL-UDMR ar fi adoptat Legea salarizării bugertare, încă din 2023 – așa cum prevede PNRR -, nu s-ar fi ajuns în această situație.
Bugetarii au oprit lucrul și au declanșat proteste spontane, luni, înainte de tăierea sporului pentru condiții periculoase, de la 1.500 de lei maximbrut. 300 de lei. Angajații ANAF, dar și de la Ministerul Finanțelor, ai INS și ai Caselor de Pensii au ieșit în fața instituțiilor.
Însă CES a dat până la urmă avizul pentru proiectul de OUG care urmează să fie adoptat.
Alexandru Nazare a postat pe Facebook o scurtă radiografie a anilor în care PNL a guvernat alături de PSD și UDMR (2021-2025):
„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat?
Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă.
Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați.
Bugetele au fost construite nerealist, cu estimări de venituri exagerate și cheltuieli subevaluate. Iar pentru că nu s-au luat măsuri de corecție la timp, România a intrat într-o spirală de deficite permanente.
Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%.
Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat.
Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice.
Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist?
E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”.
