O autostradă ar face din regiunea Moldovei un hub pentru dezvoltările industriale în Europa de Est

România ar putea număra la sfârșitul acestui an circa 900 km de autostradă, cea mai mare parte a proiectelor de infrastructură fiind derulate între Constanța – București – Pitești și în zona de Vest a țării, mai puțin în regiunea de Est a României. Investițiile în infrastructură ar face din zona Moldovei un hub pentru dezvoltările industriale în Europa de Est, iar un plan de măsuri ce ar viza demararea unor proiecte în această zonă ar crește exponențial atractivitatea orașelor.

Iar o autostradă care ar lega mai multe orașe-cheie din estul țării ar crește exponențial interesul pentru investiții.

Totodată, o astfel de autostradă ar readuce în țară sute de mii de români plecați peste hotare și ar crește considerabil nivelul de trai din această zonă a țării. 

„Un plan de măsuri ce ar viza demararea unor investiții în infrastructură ar crește exponențial atractivitatea orașelor, ce ar conduce la o bunăstare a locuitorilor. În Iași, de exemplu, a existat o dezvoltare a sectorului de birouri ce s-a simțit odată cu finalizarea investițiilor în aeroportul internațional, acesta fiind motorul principal ce a condus la decizia companiilor străine de a deschide birouri aici, dar și decizia investitorilor de a construi proiecte imobiliare. Acest lucru s-a tradus atât printr-o scădere a șomajului, cât și o îmbunătățire generală a calității vieții. Același scenariu ar putea fi replicat și în sectorul industrial, dar acesta este condiționat de existența infrastructurii de mare viteză”, a declarat Daniel Cautiș, managing partner Dunwell, cea mai mare agenție de consultanță imobiliară specializată în sectorul industrial din România.

Zona Moldovei, cu precădere orașele Iași, Bacău, Roman, Suceava, Galați și Focșani ar trebui să beneficieze de o autostradă care să facă legătura cu celelalte regiuni mai dezvoltate ale țării, în așa fel încât investitorii să aibă o opțiune concretă la decizia de a demara noi proiecte în această parte a țării.

„Regiunea Moldovei are nevoie de o conexiune cu zona Ardealului printr-o autostradă de mare viteză spre Cluj, care mai apoi să facă legătura cu Oradea și, mai departe cu Ungaria și vestul Europei. Următoarea, ca importanță, ar fi o conexiune cu orașele Brașov – Sibiu, dar și o legătură spre Timișoara și Arad. Demararea acestor proiecte este vitală și doar în acest fel putem dezvolta piața industrială. Dacă ne uităm la zona de Vest, în Timișoara și Arad, evoluția industrială a venit ca urmare a investițiilor și conexiunilor cu infrastructura. Astfel, în cazul producției, se asigură un flux eficient între importul de materie primă, prelucrarea cu ajutorul foței de muncă locale și exportul pe piețele internaționale, totul facilitat de infrastructura dezvoltată. Nu în ultimul rând, o legătură cu zona de Sud a țării (București, cu ieșire spre Giurgiu), ar face din regiunea Moldovei un hub pentru dezvoltările logistice și de producție din România”, a adăugat Daniel Cautiș.

Proiectele mari de infrastructură din regiunea Moldovei lipsesc. Investitorii simt, însă, potențialul zonei

România ar putea număra la sfârșitul acestui an circa 900 km de autostradă, cea mai mare parte a lungimii fiind derulată între Constanța – București (A2) și București – Pitești (A1), cât și în zona de Vest a țării. Pentru regiunea Moldovei este anunțat planul unor viitoare șosele de mare viteză, cât și autostrăzi, dar pentru care există un singur proiect concret în derulare, reprezentat de centura ocolitoare a orașului Bacău (30,7 km), cu termen de finalizare în 2021.

În zona Moldovei au fost anunțate mai multe proiecte de infrastructură, aflate în diferite stadii de dezvoltare – de la studii de fezabilitate, la proiecte tehnice sau în licitație. Unul dintre acestea ar fi reprezentat de propunerea pentru Autostrada A8 ce ar face legătura între Târgu Mureș – Ungheni și ar traversa orașele Târgu Neamț, Pașcani și Iași pentru a crea o conexiune cu Republica Moldova. 

Un alt proiect este reprezentat de o autostradă ce ar uni orașele Brașov de Bacău sau autostrada A7 ce ar urma să unească orașele Ploiești de Pașcani, și care ar avea o lungime totală de aproximativ 329 km. Deocamdată, însă, nu există un plan concret pentru demararea lucrărilor de infrastructură, cu excepța variantei ocolitoare a orașului Bacău. Urgentarea unui plan de investiții care să demareze lucrările în zona de Est ar fi absolut necesară pentru a atrage noi investiții în sectorul industrial.

„Orice proiect de infrastructură este benefic pentru locuitori, pentru zona respectivă, dar și foarte atractiv pentru investitori. Printre cele mai importante proiecte din regiunea Moldovei se numără Delphi (Iaşi), Autoliv (Bacău), Aerostar (Bacău), BMT Aerospace (Iaşi) sau Lear Corporation (Iași), companii care au investit în ultimii ani în dezvoltarea capacităților de producție în judeţele din estul României, dar și proiecte logistice ale retailerilor Penny Market sau Lidl. Lipsa infrastructurii, însă, a făcut ca Moldova să fie pusă pe o listă de așteptare de marii dezvoltatori. Impactul imediat al dezvoltării infrastructurii s-ar traduce printr-o creștere economică a zonei, crearea de noi locuri de muncă și relansarea unor industrii abandonate în ultimii ani. Pentru locuitorii din Moldova, primul efect va fi o accesibilitate mai rapidă către restul țării, urmată de beneficiile economice aferente oricărei noi investiții, traduse printr-un trai general mai bun”, a declarat, la rândul său, Andrei Moraru, Head of Land Development, în cadrul Dunwell.

Există, însă, și dezvoltatori care au simțit potențialul de investiții din această zonă și au demarat proiecte în orașele din zona Moldovei. 

„TRC Park (Bacău) sau WDP (Roman, Brăila) sunt printre dezvoltatorii care au simțit potențialul pentru investiții din regiunea Moldovei, anticipând viitoarele proiecte de infrastructură, dar și potențialul de dezvoltare pe care orașele din estul României îl oferă, prin disponibilitatea terenurilor în locații foarte atractive, conexiunea cu Estul Europei, resursa umană disponibilă imediat, dar și viitoare, prin revenirea în țară a românilor plecați în străinătate. Forța de muncă bine calificată este foarte căutată, astfel că o revenire în țară a populației active ar face că deficitul actual să se reducă, iar Moldova ar putea deveni o zonă foarte atractivă pentru viitoare dezvoltări. Un alt beneficiu ar fi reducerea șomajului și creșterea salariului mediu în zonă. Mai mult, zona Moldovei ar putea deveni un hub logistic de amploare și prin prisma conexiunii cu Republica Moldova și Ucraina”, a completat Andrei Moraru.

În ceea ce privește interesul investitorilor pentru terenuri, specialiștii Dunwell susțin că prețurile terenurilor cu destinație industrială cresc considerabil în momentul în care un proiect de infrastructură este anunțat.

„Proiectele de infrastructură au dus la majorarea prețurilor în orice zonă. Creșterea nu este imediată, deoarece, pe lângă infrastructura rutieră, pentru dezvoltarea zonei este necesară și dezvoltarea rețelei edilitare. De asemenea, un teren situat lângă autostradă/șoseaua de centură, nu este foarte atractiv dacă nu beneficiază și de o soluție de trafic. Ne putem aștepta la creșteri doar pentru acele terenuri ce beneficiază de rețeta unui acces facil la infrastructură sau la cea de utilități. În concluzie, putem vedea anumite creșteri, dar nu imediat și nu pentru orice tip de teren”, a mai adăugat Andrei Moraru.