Ordonanța de Urgență privind Codul Administrativ, modificată după doar 9 zile, la cererea UDMR

Ordonanța de Urgență (OUG) privind Codul Administrativ a fost modificată, miercuri, de Guvernul Dăncilă, la doar 9 zile după adoptare.

Modificarea OUG – care nu fusese publicată în Monitorul Oficial – a survenit la cererea liderului UDMR, Kelemen Hunor, care a purtat discuții cu premierul Viorica dăncilă în urmă cu o zi.

Astfel, autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.

OUG a menținut însă acordarea pensiilor speciale către baronii locali, redevențe de 80% către autoritățile locale din ceea ce se exploatează la suprafață. 

totodată, a fost menținută prevederea prin care o majoritate simplă va putea decide dacă primăria vinde din patrimoniu și cu cât va vinde. Gabriela Firea va răsturna, astfel, decizia definitivă a Curții de apel București care a decis desființarea celor 22 de companii municipale ale Primăriei București.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, a făcut câteva precizări la finalul şedinţei Executivului:

„De asemenea Codul Administrativ păstrează prevederea potrivit căreia în unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor stabilit la ultimul recensământ, autorităţile Administraţiei Publice Locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raportul cu aceştia şi a limbii minorităţii naţionale respective în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Codului Administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, deci se menţine acea prevedere cu 20%, însă în baza principiilor autonomiei locale se acordă dreptul Autorităţilor Publice Locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităţilor şi în situaţiile în care nu se atinge ponderea de 20% aşa cum a decis Parlamentul”.

O altă modificare vizează înlocuirea sintagmei în forma „bilingv” cu sintagma „în limba români şi în limba minorităţilor”, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe minorităţi.

„Se înlocuieşte sintagma în forma bilingv cu sintagma în limba română şi în limba minorităţilor naţionale pentru o mai multă claritate, cu titlul de exemplu: să spunem că există o localitate în care potrivit recensământului în care sunt etnici români, etnici germani, etnici maghiari şi se întrunesc condiţiile prevăzute în legislaţie astfel încât să poată fi utilizate limba minorităţilor naţionale pe afişarea plăcuţelor de identificare a localităţii să spunem. dacă sunt îndeplinite aceste condiţii legale pentru afişarea numelui localităţii şi în limba minorităţilor naţionale, numele localităţii va fi afişat în limba română, în limba germană şi în limba maghiară. Era necesar această clarificare, pentru că bilingv putea duce la o situaţie în care să spunem că într-o localitate aveam 40% etnici germani, 35% etnici maghiari şi restul etnici români, şi atunci dacă păstram bilingv ar fi fost primele două, suntem totuşi pe teritoriul României, este absolut normal ca în legislaţie să fie prevăzut clar limba română şi limba minorităţilor naţionale”, a spus Barbu.