România a evitat retrogradarea la „junk” (nerecomandat pentru investiții n.r.) de către Standard & Poor’s, care a publicat, vineri seară, raportul privind ratingul suveran al României.
Agenția de evaluare financiară menține calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Este, într-adevăr, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.
Însă, consolidarea fiscală a primat în fața instabilității politice „asezonate” cu audierea premierului Ilie Bolojan – e drept, ca martor – la DNA Iași chiar în ziua publicării raportului de țară al S&P.
„Mai multe pachete de reformă introduse pe parcursul perioadei 2025-2026 au avut ca rezultat câștiguri fiscale, inclusiv din majorări ale taxei pe valoarea adăugată (TVA), creșteri ale accizelor, înghețări ale salariilor și pensiilor, precum și ajustări ale impozitului pe profit”, se arată în comunicatul agenției de evaluare financiară.
„Aceste eforturi au dus la o solidă consolidare fiscală și o contractare a cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, în pofida încetinirii economiei. Această contracție a fost stimulată de măsurile de reducere a costurilor, inclusiv de înghețarea salariilor publice și a pensiilor, adoptată anul trecut”, a indicat S&P.
Perspectiva negativă reflectă, însă, opinia S&P că riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și diminuarea deficitelor sale externe rămân ridicate. De asemenea, perspectiva reflectă sensibilitatea țării la schimbările în ceea ce privește încrederea investitorilor, pe fondul necesităților de finanțare externă semnificative și al nivelului ridicat al deținerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenți.
Conform agenției, confirmarea ratingului reflectă așteptările de bază ale S&P pe termen scurt că România va avea succes în formarea unui guvern care va adopta un cadru bugetar credibil în 2027-2028.
În pofida dificultăților politice începând din mai, inclusiv voturi de încredere eșuate pentru premierii nominalizați, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene rămân pe calea cea bună în 2026.
În vară, oficialii români au făcut progrese cu legislația pentru deblocarea majorității fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF).
Aceste evoluții au dus la un vârf de intrări de fonduri europene anul acesta, sprijinind un buget excepțional de ridicat pentru investiții publice, de 8,5% din PIB, ratele de absorbție ale RRF depășind 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.
S&P estimează intrările de fonduri europene la aproximativ 3,5% din PIB în 2026, ajutând o parte semnificativă a cerințelor ridicate de finanțare externă ale României, în timp ce oferă răgazul fiscal necesar pentru a implementa investiții în sectorul public, care reprezintă principalul sprijin pentru activitatea economică în acest an.
Cu toate acestea, un blocaj politic prelungit și riscul unor compromisuri politice de ultim moment, mai puțin ideale, ar putea reprezenta o amenințare pentru proiectata reducere a deficitelor gemene ale României până în 2029.
Paralizia legislativă costă România 750 milioane euro în granturi RRF, în urma eșecului adoptării legii salarizării unitare în sectorul public.
Fără un cadru durabil pentru a gestiona fondul de salarii din sectorul public (care reprezintă aproape 25% din cheltuielile din 2025), perspectiva fiscală este afectată de declarațiile contradictorii ale partidelor mainstream.
Lipsa vizibilității privind majorarea salariilor în sectorul public reprezintă un risc în perspectiva alegerilor din 2028, sporirea fragmentării politice putând avea ca rezultat un derapaj fiscal care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenită cu autoritățile UE, sub procedura de deficit excesiv (EDP).
Agenția de evaluare financiară estimează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, care rămâne cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria privind deficitul fiscal până în 2029.
În pofida reducerii deficitelor fiscale, balanța de cont curent este tot mai presată de diminuarea soldului contului de venituri primare, pe fondul creșterii plăților cu dobânzile, în urma majorării nivelului datoriei externe.
Ținând cont de tendința în scădere a investițiilor străine directe (FDI), calitatea finanțării externe este un motiv de îngrijorare, făcând stabilizarea mediului politic și asigurarea continuării intrării fondurilor europene elemente cheie pentru îndeplinirea necesităților de finanțare externă ridicate ale țării, se subliniază în comunicat.
„Premisa noastră de bază este că Romania va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027-2028 și estimăm că economia țării se va contracta cu 0,5% în 2026 deoarece consolidarea fiscală și inflația ridicată, determinată parțial de șocul energetic global, afectează consumul privat. Ne așteptăm la o redresare a PIB-ului la 2,25% în 2027, susținută de redresarea consumului și impulsul fiscal redus. Deși ne așteptăm ca investițiile în sectorul public să scadă cu aproximativ 2% din PIB, alături de reducerea treptată a intrărilor de fonduri europene, anticipăm o revenire a investițiilor în sectorul privat, care va compensa parțial acest deficit. Perspectiva noastră rămâne supusă unor riscuri generate de inflația persistentă, de un mediu politic intern neclar și de tensiunile geopolitice”, conform agenției de rating.
S&P estimează, pe ansamblul acestui an, un deficit general guvernamental fiscal de 6,25% din PIB, în scădere de la 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.
