Exim Bank

Borsec

Dedeman

 

Cotnari

ComputerLand

Arctic

Dacia

POLITICĂ: Nicușor Dan vrea să îl demită pe șeful Direcției Juridice a PMB / Numai că Adrian Iordache a acupat funcția prin concurs /BEC: Nicușor Dan a câștigat alegerile cu 42,76% – rezultate parțiale (96,95%) / Gabriela Firea a obținut numai 37,98% dintre voturi / Pe locul 3 se află Traian Băsescu: 10,98% / 

Breaking News:
 
Românii încă așteaptă „revenirea în V” promisă de „fenomenalul” ministru al Finanțelor

Scăderea economică de 12,3% în T2, menținută de INS. Cîțu vede însă „veşti bune din economie”

Produsul Intern Brut (PIB) al României a scăzut în trimestrul II (T2) din acest an cu 12,3% – date ajustate sezonier – față de T1, la 238,5 miliarde lei, și cu 10,5% față de T2 din 2019, potrivit datelor provizorii (1) publicate, marți ,de Institutul Național de Statistică (INS).

În semestrul I, PIB-ul estimat este de 510,49 miliarde de lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 3,9% față de semestrul I din 2019.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, nu pare îngrijorat, ba chiar se laudă, marți dimineață, pe Facebook:

„Veşti bune din economie, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani.

În trimestrul II economia a fost afectată de aproape două luni de stare de urgenţă. Totuşi, investiţiile au avut o contribuţie pozitivă la creşterea economică de 0,4 puncte procentuale. Nu cred că sunt multe ţări care pot arăta o astfel de performanţă.

A doua veste bună, în iulie câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,1% faţă de iulie 2019.

Această creştere a venitului net de care beneficiază milioane de români este foarte importantă, mai ales în contextul crizei economice globale.

Pentru a menţine ritmul şi a asigura revenirea rapidă a economiei este nevoie ca politica fiscală şi monetară să lucreze împreună.

Spațiul fiscal este limitatat dar mai este loc de relaxare pe partea de politica monetară, atât la dobânzi cât și la rezerve minime obligatorii.
 
Injecția de lichiditate în economie de până acum a funcționat perfect.
 
Trebuie să continuăm”.

Facilități fără număr pentru bugetari, care nu au „servit” șomaj tehnic

Noi trebuie să precizăm însă că au beneficiat de majorări salariale cei aproximativ 1,4 milioane de bugetari, din taxele și impozitele uriașe impuse de Guvern angajaților din sectorul privat.

Chiar marți dimineață, INS a transmis, într-un comunicat, că „în sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+7,7%), administraţie publică (+2,3%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+2,2%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă)”. 

„În luna iulie 2020, în activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a reluării activităţii anumitor agenţi economici, prin continuarea aplicării măsurilor de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte) ori a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, de vacanţă, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie din unele activităţi economice”, mai precizează INS.

De altfel, ministrul Finanțelor din Guvernul Orban PNL, și-a exprimat tot timpul optimismul, în timp ce a împrumutet de la bănci, în fiecare lună, sume colosale.

Cîțu împrumută 4,54 miliarde de lei de la bănci în septembrie, mai mult decât în august

În plină campanie electorală pentru alegerile locale, Florin Cîțu le dă speranțe românilor care muncesc în mediul privat:

Cîțu nu se lasă cu revenirea în „V” a economiei: ”Am promis şi am livrat”

VIDEO. Cîțu este optimist: Economia își va reveni în „V”, în doar 3 luni – trimestrul III

Pe categorii de resurse, INS menţionează că la scăderea PIB, în semestrul I 2020, faţă de semestrul I 2019, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii negative mai importante având următoarele ramuri: industria (-3,0%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 14,1%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.

Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele ramuri: construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1%; administraţia publică şi apărare; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,6% la formarea PIB, au contribuit cu -0,9% la scăderea PIB, volumul lor reducându-se cu 9%.

Potrivit INS, din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 5,3%, contribuind cu -3,5% la scăderea PIB.

Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele componente: formarea brută de capital fix, care a contribuit cu +1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 5,8%; consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, care a contribuit cu +0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 8,7%.

O contribuţie negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecinţă a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,4%. 

7 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv