VIDEO. Voiculescu: Vom construi noi clădiri în curtea spitalelor “Marie Curie” și Fundeni

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat astăzi, după ședința Guvernului, că a fost aprobat un memorandum prin care vor fi construite noi clădiri în curtea Spitalului “Marie Curie” și Institutului Fundeni – pentru înlocuirea clădirii Institutului de urgență pentru boli cardiovasculare “prof. dr. C. C. Iliescu”.

“Este o zi importantă pentru mine. Guvernul a aprobat astăzi printr-un memorandum propunerea Ministerului Sănătăţii de iniţiere a unui program de modernizare a infrastructurii spitaliceşti în România. Este un program la care am lucrat alături de Ministerul de Finanţe în ultimele luni şi alături de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Vorbim acum despre faza pilot a acestui program care conţine două spitale”, a spus ministrul Voiculescu, la Palatul Victoria.

“Pentru Spitalul de copii “Marie Curie” a fost identificat terenul în curtea spitalului, practic. Vorbim aici despre o extindere, vorbim despre o clădire nouă care va fi pusă la dispoziţia spitalului, construită după cum am spus în aceeaşi curte. Pentru Spitalul Marie Curie, managementul spitalului a început pregătirile pentru un studiu de fezabilitate, a făcut un studiu de pre-fezabilitate, apoi un studiu de fezabilitate cu mulţi ani în urmă. În anul 2009 a existat şi un certificat de urbanism pentru această extindere, care, din păcate, a expirat. De ce este necesar acest spital? Motivele sunt lesne de explicat. Ne lipsesc câteva lucruri în România, cum ar fi capitolul “Îngrijiri sanitare ale copiilor”, ne lipseşte un centru de traumă pentru copii, ne lipseşte un centru de neurochirurgie pediatrică cu linie de gardă şi capacitatea de a opera orice urgenţă, ne lipsește un centru de chirurgie cardiacă cu toate facilităţile necesare diagnosticării şi tratamentului copilului. Ne lipseşte, de asemenea, un centru de transplant pentru copii într-unul dintre spitalele pediatrice din Bucureşti. Ne lipseşte un centru de imagistică pentru copii, care este esenţial şi ne lipseşte, de asemenea, un centru dedicat pentru radioterapie la copii. Acestea sunt numai câteva dintre motivele pentru care extinderea Spitalului Marie Curie şi transformarea lui într-un spital regional de urgenţă este esenţială”, a explicat ministrul Sănătății.

În privința Institutului “CC Iloiescu”, Vlad Voiculescu a precizat că “este o chestiune de risc major faptul că acest spital funcționează în acea clădire, în momentul acesta”.

Clădirea a fost construită între anii 1969 – 1975 și se află în categoria de risc seismic 2, fiind într-un stadiu de degradare avansată.

“A fost afectată de cutremurul din 1977 cât şi de cele ulterioare. Clădirea nu a beneficiat de investiţii de reabilitare semnificative (…). Este, aşadar, într-un stadiu avansat de degradare, nu doar din punctul de vedere al structurii, dar şi cel al reţelelor de instalaţii şi al finisajelor interioare. Echipa de acolo a făcut o treabă foarte bună, nu numai din punct de vedere medical, ci şi managerial, lucrurile înăuntrul spitalului arată bine, mult mai bine decât arată structura spitalului şi cum spuneam, instalaţiile. Este o chestiune de risc major faptul că acel spital funcţionează în acea clădire, în acele condiţii, în momentul acesta. Vorbim despre o structură în care este concentrată o parte însemnată a tratamentului pe inimă din România, iar conform unui studiu, de asemenea demarat de către conducerea Institutului C.C. Iliescu, încă din anul 2006, important de precizat, pentru ambele spitale au existat iniţiative ale conducerii de-a lungul anilor şi suntem bucuroşi să vedem că acestea se finalizează acum. În anul 2006, un studiu de fezabilitate a arătat foarte clar, ceea ce se vedea de fapt şi cu ochiul liber, că reabilitarea, respectiv consolidarea clădirii nu este o soluţie acceptabilă. Deci, ne trebuie o nouă clădire. Terenul este identificat, este în proprietatea Ministerului Sănătăţii, în curtea de la Fundeni este destul loc”, a adăugat el.

Acord cu BERD

Vlad Voiculescu a mai spus că a primit până în prezent două delegaţiide experţi de la BERD.

“Plănuim ca în următoarele săptămâni să avem un acord semnat cu BERD prin care aceasta preia rolul principal în pregătirea acestor proiecte. Când spun pregătirea acestor proiecte, spun de la tema de proiectare pe care am definit-o deja alături de echipele din spital şi alături de experţii BERD, până la pregătirea licitaţiei, derularea licitaţiei şi implementarea proiectului. Este esenţial, în orice proiect de investiţii, ca pregătirea proiectului să fie făcută în mod judicios. Vorbim despre un tip de parteneriat public-privat şi aici aş vrea să precizez câteva lucruri. Tipul de parteneriat public-privat pe care îl avem în vedere – în engleză s-a numit Facilities Management PPP – vorbim despre un tip de parteneriat public-privat, în care partenerul privat îşi asumă strict ridicarea clădirii, finanţarea lucrărilor şi, de asemenea, operarea din punct de vedere tehnic a clădirii”, a explicat Voiculescu.

Ambele spitale rămân de stat

Ministrul Sănătății a insistat că “spitalele rămân de stat”: “Nu vorbim despre niciun fel de privatizare – aş vrea să spun asta foarte clar. Spitalul rămâne un spital de stat. De fapt, din punct de vedere juridic nu se schimbă absolut nimic, ambele spitale rămân în acelaşi contract cu Casa, vor avea, pur şi simplu, o infrastructură mai bună la dispoziţie. Pentru acest tip de parteneriat public privat va exista din partea statului o singură remuneraţie, care se numeşte plată de disponibilitate, remuneraţie care va fi pusă la dispoziţie de către stat, va fi plătită de către stat, doar dacă vor fi îndeplinite anumite criterii de performanţă foarte clare şi trecute în contract de la bun început. Practic, mutăm o parte din sarcina administrativă a spitalului, cea care ţine de clădire, de infrastructură, în general, pe umerii unui partener privat, care trebuie să-şi asume asta şi care, dacă nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract, va trebui să primească penalităţi, respectiv să primească o plată de disponibilitate redusă. Îmi dau seama, proiectul şi structura proiectului nu sunt chiar la îndemână pentru toată lumea, dar pot să răspund la orice întrebări. Mă bucur să fac asta”.

Întrebat despre costurile și durata lucrărilor, ministrul Sănătății a menționat că se estimează că niciunul din cele două spitale nu vor depăși suma de 100 de milioane de euro.

Voiculescu a estimat și că lucrările vor începe în mai — iunie anul viitor, precizând că în medie construirea unui spital durează de la un an la 2 – 3 ani.

“Poate să funcționeze și mai repede. La ‘C. C. Iliescu’ este o clădire mică, ar putea să funcționeze și mai repede”, a spus Voiculescu.

Parteneriat public-privat

“Statul are un contract cu un partener privat, partenerul privat se împrumută sau este treaba lui de unde găseşte finanţarea, după care construieşte clădirea şi o pune la dispoziţie statului în anumite condiţii şi se asigură că totul din acea clădire, din punctul de vedere al infrastructurii, funcţionează aşa cum trebuie. Dacă totul funcţionează cum trebuie, atunci pe durata contractului, care este, în general, pentru aceste proiecte de 25-30 de ani, acest lucru va fi stabilit împreună cu BERD, pe această durată primeşte această plată de disponibilitate. Deci practic, statul nu plăteşte la T-0, în momentul când se semnează contractul şi pe următorii ani statul nu plăteşte nimic. Din momentul în care privatul pune la dispoziţie clădirea şi se asigură că totul funcţionează din punct de vedere tehnic aşa cum trebuie, există această plată de disponibilitate şi asta numai în măsura în care lucrurile funcţionează şi asta există până la terminarea contractului. La terminarea contractului clădirea revine de drept statului”, a mai explicat el.

Vlad Voiculescu a insistat din nou că “pacienţii nu vor plăti niciun cent în plus, ambele spitale vor rămâne de stat”.

Iată și comunicatul Guvernului transmis ulterior declarațiilor:

Guvernul a aprobat astăzi, printr-un memorandum, propunerea Ministerului Sănătății de inițiere a unui Program de Modernizare a Infrastructurii Spitalicești (PMIS) și demarării, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, a negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea accesării Facilității de Pregătire a Proiectelor de Infrastructură pentru realizarea fazei pilot din program.

Programul de Modernizare a Infrastructurii Spitalicești se va baza pe două axe principale:

Întărirea capacității administrative a Ministerului Sănătății pentru pregătirea de proiecte de investiții, cu sprijinul departamentului specializat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, dar și prin contractarea unor facilități de pregătire a proiectelor de investiții puse la dispoziție de instituții financiare internaționale;
Derularea unor proiecte prioritare de investiții prin contracte pe termen lung care să cuprindă atât executarea de lucrări, cât și operarea rezultatului lucrărilor de către parteneri privați, reglementate conform prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Proiectele respective vor fi finanțate de către Ministerul Sănătății prin intermediul unor plăți periodice pe toată durata contractului, bazate pe criterii de performanță.

Subliniem faptul că actul medical rămâne exclusiv în sarcina statului, furnizarea serviciilor nepresupunând costuri suplimentare pentru pacienți.

Ca primă fază a PMIS, Ministerul Sănătății propune implementarea unui proiect pilot care să includă construcția de clădiri noi pentru două spitale, Spitalul Clinic de Urgență pentru copii „Maria Sklodowska Curie” și Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr.C.C. Iliescu”, ambele din București.

Ambele spitale au fost selectate pe baza unei analize care a ținut cont de nevoile sistemului național de sănătate, existența unor echipe medicale specializate, mecanisme facile de monitorizare și control la nivelul Ministerului Sănătății asupra structurilor respective, riscurile la care sunt supuși pacienții în lipsa unei intervenții rapide și experiența anterioară în dezvoltarea unor investiții importante a echipelor de management.

Pentru spitalul „Maria Sklodowska Curie” a fost identificat terenul pe care urmează a fi realizată reorganizarea și extinderea spitalului, în prezent acesta aflându-se în domeniul public al statului și în administrarea Primăriei sectorului 4, fiind necesară trecerea în administrarea Ministerului Sănătății.

Reorganizarea întregului complex și extinderea spitalului „Maria Sklodowska Curie”, inițiativă deja susținută și fundamentată de managementul spitalului, ar fi de natură să amelioreze semnificativ situația gravă de la acest moment. Reorganizarea și extinderea ar transforma acest spital în primul spital regional de urgență pentru copii din România, cu toate facilitățile necesare îngrijirii pediatrice. Conducerea spitalului a obținut deja, din proprie inițiativă, întocmirea unui studiu de pre-fezabilitate și a unui studiu de fezabilitate pentru extindere. În același timp, o temă de proiectare ce prezintă nevoile spitalului este deja realizată.

Clădirea care găzduiește Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare (IUBCV) „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București este clasificată, conform ultimei expertize tehnice, ca având risc seismic II, fiind afectată atât de către cutremurul din 1977 cât și de cele ulterioare. Clădirea nu a beneficiat de investiții pentru reabilitare de la data construcției (1969-1975), fiind într-un stadiu avansat de degradare nu doar din punctul de vedere al structurii dar și din cel al rețelelor de instalații și al finisajelor interioare. În ciuda acestor condiții improprii de funcționare, IUBCV „Prof. Dr. C.C. Iliescu” se situează constant în primele locuri din România din punctul de vedere al indicilor de performanță medicală, iar în această instituție este concentrată o parte însemnată a tratamentului pe inimă din România. Totodată, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr.C.C. Iliescu” este o unitate sanitară de tip structură de primă linie la mobilizare conform Planului comun România-NATO (esențială în complexul de măsuri care privește siguranța națională). În acest context, conducerea IUBCV „Prof. Dr.C.C. Iliescu” a demarat, încă din anul 2006, realizarea unor studii de fezabilitate. În urma acestor analize, a rezultat că reabilitarea și consolidarea clădirii nu este o soluție acceptabilă, având în vedere atât nivelul costurilor, cât și faptul că institutul ar fi nevoit să își întrerupă activitatea pe perioada lucrărilor.

Terenul pe care urmează să fie amplasată noua construcție aparține domeniului public al statului și se află în administrarea Ministerului Sănătății prin Institutul Clinic Fundeni.

Pentru identificarea mecanismelor optime de implementare a Programului de Modernizare a Infrastructurii Spitalicești (PMIS) se va constitui un grup de  lucru inter-instituțional format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor Publice și Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Acest grup de lucru va avea ca obiectiv evaluarea cadrului normativ existent și va propune eventuale soluții legislative pentru facilitarea implementării PMIS.

De asemenea, vor fi identificate statele cu experiență în dezvoltarea infrastructurii sanitare și se vor stabili protocoale la nivel înalt pentru realizarea unor schimburi de experiență cu acestea în vederea întăririi capacității instituționale a autorităților române în acest domeniu.

Totodată, Guvernul a aprobat demararea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru accesarea Facilității de Pregătire a Proiectelor de Infrastructură pusă la dispoziție de către această instituție. În urma acestor negocieri, statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Sănătății, vor încheia cu BERD două acorduri, câte unul pentru fiecare proiect pilot identificat, în vederea contractării consultanței de specialitate necesare pe parcursul procedurilor de pregătire, atribuire și implementare a celor două proiecte.