Comisia de la Veneția: Nu au existat premise pentru dizolvarea Parlamentului de la Chișinău
Decizia Curții Constituționale a fost motivată de presupusa expirare a termenului-limită de trei luni pentru formarea unui guvern după alegerile parlamentare din februarie.
În legătură cu deciziile Curţii din 8 şi 9 iunie, Comisia a constatat că drepturile procedurale ale preşedintelui şi Parlamentului Republicii Moldova au fost grav afectate de numărul deciziilor Curţii şi de viteza cu care au fost adoptate, într-o zi sau două, la sfârşitul săptămânii, în chestiuni foarte sensibile, cu repercusiuni semnificative asupra instituţiilor statului. Nici preşedintele, nici Parlamentul nu au beneficiat de reprezentare şi nu au avut ocazia să îşi prezinte argumentele în faţa Curţii.
“În orice caz, se subliniază faptul că dacă partidele care formează majoritatea ajung la un acord privind formarea guvernului, așa cum s-a întâmplat în Republica Moldov, dizolvarea Parlamentului poate fi considerată o violare a obligațiunilor constituționale ale președintelui în calitatea sa de actor neutral”, spun experții Comisiei de la Veneția.
În opinia Comisiei de la Veneția se mai menționează că există motive serioase pentru a concluziona că decizia Curții Constituționale de suspendare a președintelui și numire a prim-ministru Pavel Filip ca președinte interimar nu a fost fundamentată pe Constituția Republicii Moldova.
De asemenea, Comisia atrage atenția asupra caracterului excepțional al procedurii de revizuire a hotărârilor Curții Constituționale.
