Primul fost președinte al Franței pedepsit de judecători, pentru corupție

Franța: Sarkozy a fost condamnat la închisoare cu executare

martie 1, 2021martie 1, 2021 : 3:14 pm Mirela Egeea

Nicolas Sarkozy, fostul președinte al Franței, a fost condamnat, luni, la 3 ani de închisoare, dintre care un an cu executare și 2 cu suspendare, de către magistrații unui tribunal, care l-au declarat vinovat de tentativă de mituire a unui judecător și de trafic de influență.

Prin această sentință, Sarkozy devine primul șef de stat din istoria Franței moderne care este condamnat cu executare, pentru corupție. Ar fi fost al doilea, după Jacques Chirac, dar acesta a primit o pedeapsă de 2 ani cu suspendare, în anul 2011, pentru angajări fictive la Primăria Paris, pe vremea când a fost edil.

Sarkozi poate face apel la decizie, în termen de 10 zile.

Președintele Camerei 32 a tribunalului corecțional a considerat că faptele celor trei inculpați din acest dosar necesită „un răspuns penal ferm”, iar cele săvârșite de Sarkozy sunt de o „gravitate deosebită, fiind comise de un fost președinte al Republicii”. potrivit BFMTV.

„Nicolas Sarkozy s-a folosit de statutul său și de relațiile sale politice și diplomatice pentru a recompensa un magistrat”, a adăugat judecătorul.

Parchetul naţional financiar a cerut, în decembrie, o pedeapsă de 4 ani de închisoare, dintre care 2 cu suspendare, împotriva fostului preşedinte al Republicii, Nicolas Sarkozy, judecat pentru corupţie şi trafic de influenţă, un proces fără precedent în Franţa.

Procurorii au cerut aceleaşi sentinţe și pentru complicii acestuia, fostul înalt magistrat Gilbert Azibert, precum şi pentru Thierry Herzog, cunoscut avocat al lui Sarkozy, cerând pentru acesta din urmă ca pedeapsa să fie însoţită de o interdicţie de practicare a profesiei timp de cinci ani.

Denunţând un ”scandal care va rămâne în istorie”, fostul şef de stat, în vârstă de 65 de ani, promitea în noiembrie că va fi ”combativ” în faţa instanţei, în acest proces fără precedent.

Sarkozy s-a retras din politică după ce a pierdut cursa internă a dreptei franceze pentru alegerile prezidenţiale din 2017.

Dosarul „interceptărilor” îşi are originea într-un alt dosar judiciar care-l ameninţă pe Sarkozy, acela legat de suspiciunile privind finanţarea campaniei sale prezidenţiale din anul 2007 cu bani primiţi de la fostul dictator libian Muammar Gaddafi.

În luna martie 2012, site-ul de investigaţii Mediapart a publicat un document din care reiese că, în anul 2007, Franţa a vândut Libiei echipamente de control pe internet, contract ce ar fi fost folosit pentru finanţarea respectivei campanii electorale printr-un comision de 50 de milioane de euro. Un an mai târziu, când Sarkozy nu se mai afla la Palatul Elysee, justiţia franceză a decis să înceapă investigarea acestui caz.

În cadrul investigaţiilor privind ancheta libiană, procurorii au stabilit în septembrie 2013 să intercepteze convorbirile lui Sarkozy, descoperind astfel la începutul anului următor că el folosea o linie telefonică secretă, cu o cartelă prepay achiziţionată sub numele “Paul Bismuth”, pentru a comunica cu avocatul său Thierry Herzog.

Conform rechizitoriului Parchetului Naţional Financiar (PNF), în timpul mandatului său prezidenţial Sarkozy a încercat, ajutat de avocatul Thierry Herzog, să obţină unele informaţii secrete de la un înalt magistrat, Gilbert Azibert, privind o investigaţie care îl viza în “afacerea Bettencourt”, în schimbul promisiunii unui post de prestigiu la Monaco pentru acesta din urmă, post pe care în final Azibert nu l-a mai obţinut.

După ce la sfârşitul lui 2013 a fost achitat dosarul ”Bettencourt” – în care el fusese suspectat că Liliane Bettencourt, moştenitoarea imperiului de cosmetice L’Oréal, i-ar fi finanţat ilegal campania din 2012 – Sarkozy a sesizat Curtea de Casaţie pentru a obţine anularea confiscării agendelor sale prezidenţiale, el temându-se că informaţiile conţinute de acestea ar putea fi folosite împotriva sa în alte anchete. În timpul procedurii legate de această sesizare Sarkozy ar fi încercat în 2014 să obţină respectivele informaţii secrete de la Gilbert Azibert, la acea vreme judecător la Curtea de Casaţie.

Validarea interceptărilor, în martie 2016, de către cea mai înaltă instanţă a Franţei a fost o înfrângere majoră pentru fostul preşedinte, care a susţinut că transcrierea discuţiilor între un avocat şi clientul său este ilegală.

O altă anchetă contestată a PNF revine acum în atenţie. Clasată în anul 2019, aceasta urmărea să identifice ‘„cârtiţa” care i-ar fi avertizat pe Nicolas Sarkozy şi pe Thierry Herzog că linia lor secretă ‘Bismuth’ era interceptată.

În cadrul acestei anchete magistraţii au analizat facturile telefonice detaliate ale unor avocaţi celebri, unii dintre aceştia fiind apărători ai inculpaţilor la acest ultim proces.

Pe Nicolas Sarkozy îl mai aşteaptă un proces în primăvară: dosarul „Bygmalion” legat de finanţarea campaniei sale prezidenţiale din 2012.

Fostul preşedinte consideră că acţiunile judiciare împotriva lui sunt motivate politic, punând inculparea sa pentru corupţie pe seama „instrumentalizării politice a unei părţi a justiţiei”.

Share51

51 Shares