Exim Bank

the GROUP

Borsec

Samsung

Carrefour

Deichmann

Dedeman

Metro

Auchan

 

Cotnari

ComputerLand

Sony

Arctic

Dacia

Rompetrol

Penny

Selgros

JUSTIȚIE: ÎCCJ va contesta la CCR Legea de eliminare a pensiilor speciale / Președintele Instanței supreme a convocat Secțiile Unite / POLITICĂ: Guvernul își angajează răspunderea pe Legea alegerii primarilor în 2 tururi / Proiectul a fost modificat pe ultima sută de metri / S-a redus la 2 luni perioada pentru flotanții care pot vota /

Breaking News:
 

3 efecte negative ale selfie-ului

Peste 1 milioane de fotografii de tip selfie sunt încărcate zilnic în Social Media, cei mai mulți având vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, potrivit Infogram
 
Lenke Iuhos
 
Chiar dacă sunt despre noi, pozele de tip selfie nu pun accentul pe noi, ci pe ceea ce cred alții despre noi, scopul final al acestui fenomen fiind să testeze acceptarea socială și popularitatea, spune psihologul Lenke Iuhoș
 
Totodată, specialistul în psihologia comportamentală consideră că selfiul este utilizat de adolescenți și nu numai pentru a începe să se cunoască mai bine pe ei înșiși, în principal prin prisma celorlalți.
 
În literatura de specialitate se consideră că o imagine cât mai corectă despre noi este compusă din ceea ce credem noi despre noi, ce cred prietenii și familia despre noi și, desigur, ce cred cunoștințele îndepărtate și necunoscuții despre noi. 
 
3 efecte negative ale selfie-ului explicate de psihologul Lenke Iuhoș
  1. Selfie-iștii sunt mai narcisiști și mai puțin empatici. “Bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, printre cei care postează o mulțime de selfie-uri, există un număr mai mare de personalități narcisiste, adică extrem de auto-iubitoare și auto-centrate, dar și indivizi care prezintă trăsături psihopatice, care tind să acționeze impulsiv, fără empatie. Selfie-ul nu este o cauza a acestor trăsături, ci un efect, o exprimare a acestor trăsături de personalitate”, explică psihologul Lenke Iuhoș.
  2. Selfie-urile obsesiv-compulsive sunt strigăte de ajutor. “Selfie-ul oferă o oportunitate de neegalat de a observa strigătul la timp al adolescenților. Mulți tineri încearcă să atragă atenția asupra lor prin poze bine alese, deoarece nu sunt în măsură să facă acest lucru în viața reală. Dintr-o poză se pot extrage multe informaţii, care prin vorbe nu se pot spune – poziţia, haine, locaţie etc. Toate aceste elemente vor să anunțe despre ei un anume statut social, chiar dacă de cele mai multe ori este unul contrafăcut, aspirațional. Cu toate acestea, selfie-urile obsesiv-compulsive – câte 3-4-10 pe zi, sunt adevărate strigăte de ajutor, iar părinții trebuie să fie foarte atenți la aceste comportamente disfuncționale, deoarece lipsa de acceptare socială poate genera și stări serioase de depresie”, declară psihologul Lenke Iuhoș.
  3. Selfie-ul nu ne ajută să ne facem prieteni, din contră. “Cu toate că scopul aparent este o mai bună interacțiune socială, fenomenul selfie este, paradoxal, un boomerang al interacțiunilor sociale, un mijloc prin care vom ține oamenii la distanță. Aproape de fiecare dată, selfie-ul construiește o imagine distorsionată despre noi, deoarece dorește să scoată exagerat în lumină numai aspectele noastre pozitive, iar în cazul unor interacțiuni față în față, oamenii vor constata că imaginea pe care și-au făcut-o despre noi este eronată, iar numărul defectelor depăsește net numărul aspectelor pozitive pe care noi încercăm să le promovăm pe internet. Astfel, selfie-ul exagerat, o imagine bombastică pe care încercăm să ne-o construim pe termen lung în Social Media pot avea efecte total negative în ceea ce privește relațiile noastre sociale în lumea reală”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.
2 Shares