Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat în briefingul de presă de la finalul ședinței de joi a Guvernului, măsurile din Pachetul de relansare economică, precizând că impactul bugetar este estimat la aproximativ două miliarde de lei în 2026. (Vezi document la finalul articolului)
Reforma administrației este în continuare blocată și amânată.
„Am prezentat astăzi în ședința de Guvernului actul normativ privind instituirea măsurilor de relansare economică și creșterea competitivității economiei României, trecând în revistă toate componentele acestuia. Va fi publicat în foarte scurt timp pe site-ul Ministerului de Finanțe”, a spus Nazare.
Principale măsuri propuse în proiectul de act normativ vizează:
1) Susținerea investițiilor strategice
• Se instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital pentru proiecte de investiții cu o valoare de minimum 1 miliard de lei.
• Investițiile strategice trebuie să genereze un efect multiplicator în economie și să contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate.
• Întreprinderile beneficiare trebuie să mențină investiția pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la data finalizării acesteia.
• Pentru a fi eligibile, întreprinderile nou-înființate trebuie să dețină un capital social subscris și vărsat de minimum 25 milioane lei, iar cele în activitate trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei și active de cel puțin 50 milioane lei.
2) Susținerea dezvoltării unor sectoare prioritare
• Proiectul de Lege prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane lei).
• Sunt vizate investițiile în cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 milioane lei), industria de apărare (minim 10 milioane lei) și convergența regională (între 7 și 50 milioane lei).
• Formele de susținere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și necorporale în sectorul cercetării.
• Bugetele alocate sunt semnificative, atingând 1,05 miliarde euro pentru principalele scheme de investiții în industria prelucrătoare și tehnologii strategice.
3) Instrumente financiare prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID)
• BID S.A. este autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare în numele statului, atât în condiții de piață, cât și ca măsuri de ajutor de stat, pentru susținerea autorităților locale și a companiilor private de toate dimensiunile.
• BID poate participa la înființarea de vehicule investiționale și fonduri de investiții alături de instituții financiare internaționale pentru susținerea inovației și a companiilor cu creștere rapidă.
• Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor va transfera suma de 1 miliard de lei către BID în vederea implementării acestor instrumente financiare.
4) Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii private
• Administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot investi în active private de capital (acțiuni sau titluri de participare) într-un procent de până la 1% din totalul activelor.
• Acest plafon poate fi majorat până la 5% în situațiile în care statul român sau BID dețin participații în respectivele entități sau dacă fondurile sunt finanțate prin PNRR.
5) Reforme fiscale și stimulente pentru mediul de afaceri
• Credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare: Contribuabilii pot beneficia de un credit fiscal reprezentând 10% din cheltuielile eligibile pentru activități de cercetare-dezvoltare, deductibil din impozitul pe profit sau impozitul minim pe cifra de afaceri. Eventuala diferență neacoperită poate fi compensată cu alte obligații fiscale sau restituită în termen de 4 ani;
• Pentru activele noi (echipamente tehnologice, mașini, animale și plantații) achiziționate în cursul anului 2026, se poate aplica o metodă de amortizare prin care, în primul an de utilizare, deducerea nu poate depăși 65% din valoarea fiscală;
• Plafon TVA la încasare: Limita pentru aplicarea sistemului TVA la încasare crește la 5.000.000 lei pentru perioada martie – decembrie 2026 și la 5.500.000 lei începând cu 1 ianuarie 2027;
• Bonificații fiscale: Se acordă o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2025, condiționată de conformarea voluntară la plată și depunerea la termen a tuturor declarațiilor.
• Regimul microîntreprinderilor: Se îmbunătățesc condițiile de încadrare, inclusiv prin excluderea veniturilor din transferul anumitor mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro.
6) Stimulente pentru investiții pe piața de capital și pensii private
• Se introduce un stimulent fiscal pentru listarea la bursă, constând în deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare în primul an.
• Persoanele fizice beneficiază de deducerea sumelor plătite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 euro anual.
• Se mențin și se clarifică facilitățile pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaționale și produse paneuropene (PEPP) în limita a 400 euro anual.
7) Instrumente financiare pentru export și internaționalizare
• Ministerul Finanțelor este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A. pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate.
8) Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor PPP
• Se instituie „Programul 2026-2028 – Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate publice private (PPP)”;
• Programul are o alocare totală de până la 25 milioane euro pentru pregătirea și lansarea marilor proiecte de investiții publice și public-private;
• Se înființează Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) pentru coordonarea politicilor și monitorizarea implementării acestor proiecte.
Declarațiile complete ale ministrului Nazare:
„(…) În primul rând, schimbăm filosofia pe baza căreia funcționează Banca de Investiții și Dezvoltare, care preia rolul de a gestiona scheme de susținere pentru companii, inclusiv ajutor de stat. I se acordă posibilitatea de a crea vehicule instituționale de tip private equity sau de a se alătura la vehicule investiționale create de piață, pentru a putea susține anumite domenii importante ale economiei.
Acest lucru l-au făcut vecinii noștri, l-a făcut Polonia, l-a făcut Ungaria. Creăm, practic, prin planul de relansare prezentat astăzi posibilitatea ca și Banca de Investiții și Dezvoltare a României, pe aceste modele, să poată susține în zona de private equity economia românească.
De asemenea, rezolvăm problema în privința creditelor pentru zona de susținere a cercetării și dezvoltării. Pe lângă deducerea existentă astăzi, de 50%, introducem un credit fiscal de 10% care va ajuta foarte mult zona de cercetare și de dezvoltare.
Această solicitare a venit de foarte mult timp, n-a fost operată niciodată, iar creditul fiscal intră astfel ca nou concept în instrumentarul de investiții și în zona de susținere a companiilor pe partea fiscală. El va fi dezvoltat, bineînțeles, și pe partea de scheme de susținere, dar acest lucru îl voi prezenta la partea de scheme.
De asemenea (…) vom crește atractivitatea facilității privind profitul reinvestit, prin faptul că facem posibilă utilizarea amortizării accelerate și pentru această facilitate. Introducem amortizarea super-accelerată de 65%, față de 50%, cât este în prezent, pentru investițiile în echipament, în 2026, pentru că ne dorim investiții în producție, ne dorim investiții în echipament în 2026.
Creștem plafonul pentru mijloace fixe de la 2.500 de lei la 5.000 de lei. Acest plafon n-a mai fost actualizat de foarte mult timp, iar dublarea acestui plafon era necesară și cerută de mediul de business. Introducem super-deduceri pentru zona de cheltuieli, pentru companiile care vor să se listeze.
Vrem să încurajăm listările. Aceste companii au cheltuieli atât în anul listării, cât și în anul premergător listării și introducem o deducere suplimentară de 50% la calculul rezultatului fiscal pentru acestea. Definitivăm termenul de declarare și plată al impozitului pe profit la 25 iunie, ca măsură de simplificare. Foarte importantă și această măsură, pentru că asigură claritate și predictibilitate în piață.
Avem o serie de măsuri care sprijină strict sectorul microîntreprinderilor. O să le trec în revistă. Toate acestea le-am identificat prin discuții cu micii antreprenori și toate cred că vor fi benefice pentru aceștia.
În primul rând, majorăm termenul de angajare al angajatului pentru micro, de la 30 de zile la 90 de zile, pentru că erau foarte multe probleme, în practică, unii nu puteau să opereze angajările în termen de 30 de zile.
Permitem vânzarea unei imobilizări anual, care să nu fie inclusă în plafonul de 100.000 de euro pentru micro. Pentru că se întâmpla ca, din cauza unei vânzări, din vânzarea unei imobilizări, unii dintre micii antreprenori să depășească acest plafon.
Și, de asemenea, permitem revenirea la statutul de micro, dacă condițiile de piață și condițiile de micro sunt îndeplinite de către acesta, în speță, dacă este sub, dacă trece peste plafonul de 100.000 de euro și anul următor îndeplinește plafonul de 100.000 de euro, poate reveni, dacă respectă condițiile, la statutul de micro.
De asemenea, rezolvăm inclusiv problema concediilor medicale, tot o problemă venită din piață, în sensul în care stabilim cele 30 de zile care sunt permise anual pentru acest lucru, astfel încât să nu mai avem problema pierderii statutului de micro în acest caz.
De asemenea, revenim cu două măsuri foarte importante, una care a avut efecte foarte bune în decembrie – am reușit să plătim bonificațiile pentru persoanele juridice, a fost un efort important, am reușit să facem acest lucru pentru peste 150.000 de companii.
Și reluăm această măsură, în 2026, bineînțeles cu respectarea tuturor condițiilor, cu plata taxelor la zi și cu depunerea situațiilor financiare la zi, și adăugăm o bonificație și pentru persoanele fizice. Acest lucru ne-a fost cerut, bineînțeles, din piață, dacă aceste persoane fizice vor plăti la timp, astfel încât să avem în oglindă un echilibru între persoanele juridice și persoanele fizice.
Tot ca «oxigen» pentru companiile mici și medii, o măsură importantă este creșterea plafonului de TVA la încasare. Acest plafon de TVA la încasare era stabilit, de aproximativ 5 ani, la 4,5 milioane de lei și îl creștem la 5 milioane de lei, în 2026, și la 5,5 milioane de lei, în 2027.
De asemenea, instituim programul de susținere «Facilitatea națională pentru pregătire și asistență tehnică a proiectelor în PPP». Nu vom putea avansa cu proiectele în PPP (Parteneriat public-privat) dacă nu avem instrumente dedicate pentru susținerea documentațiilor, scrierea documentațiilor și pentru susținerea în asistență tehnică a acestor proiecte și inclusiv mecanisme prin care aceste proiecte să fie selectate și aprobate la nivelul Guvernului.
În zona de ajutor de stat și în zona de scheme de susținere a companiilor, schimbăm cumva paradigma existentă până acum. În primul rând, creăm un instrument… Aceste scheme de susținere, din punctul nostru de vedere, trebuie să acopere toată plaja de nevoi, atât micul antreprenor care are nevoie de susținere pentru proiecte mici, între 1 milion și 10 milioane, cât și proiectele strategice.
Schimbările pe care le operăm în privința acestor scheme de susținere reflectă această strategie. Practic, plecând de la proiectele mari, instituim o schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice. Aceste proiecte pleacă de la 1 miliard de lei sau 200 de milioane de euro.
România nu avea un astfel de instrument pentru atragerea investițiilor mari și atunci când se afla în competiție cu țările din regiune pentru atragerea unei investiții mari, nu avea instrumentele necesare pentru a putea în timp real să convingă investitorul respectiv să vină în România.
Facem acest lucru prin instituirea acestei scheme, bineînțeles, definind criterii. Ea este deschisă atât pentru investiții românești, cât și pentru atragerea investițiilor străine. E o schemă importantă, care poate face parte din instrumentarul pe care diplomația economică românească îl poate folosi, dar, în egală măsură, și investițiile românești mari care vor să se dezvolte pot să aibă acces la această schemă.
Vorbim de un capital social minim de 25 de milioane de lei și o valoare a activelor de cel puțin 50 de milioane de lei. Bineînțeles, toate criteriile, aceste scheme, toate vor fi notificate către Comisie și criteriile pentru aceste scheme vor fi definite în HG-uri la 90 de zile după adoptarea acestui proiect de act normativ. Am regândit modul în care funcționează schema pentru industrie”.
