Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

POLITICĂ: Ridicarea imunității fostului ministru al Agriculturii, vot în Camera Deputaților / JUSTIȚIE: Chesnoiu a demisionat, DNA îl acuză de abuz în serviciu / 

Breaking News:

Șeful ADR, despre Cloud-ul Guvernamental contestat de DNA: „Este privat, în centrele de date ale STS”

Proiectul de Cloud guvernamental contestat de mai multe instituții, inclusiv de DNA, „este un cloud privat, în centrele de date ale STS, dar şi cu soluţii hibride, deschise pentru a ne interconecta cu alte centre de date, alte soluţii de cloud care pot fi dezvoltate”, a declarat marţi, într-o conferinţă de specialitate, Dragoş Cristian Vlad, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR).

Publicaţia “C@municaţii Mobile” organizează, marţi, conferinţa „Ziua Internaţională a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Aniversare – 25 de ani de comunicaţii digitale în România”

Iată declarațiile lui Vlad:

„Referitor la proiectul de Cloud guvernamental, vreau să punctez că este doar o componentă a unui cloud computing la nivel românesc. Ordonanţa de Cloud guvernamental supusă dezbaterii publice în luna martie a trasat doar responsabilităţi şi atribuţii instituţionale, nu o soluţie de cloud. Soluţia de cloud a rezultat ca urmare a unei alte etape de muncă asiduă tot cu colegii noştri, pentru că în lipsa unei consultanţe de specialitate şi a unei asumări, tot noi ne-am asumat o soluţie de tip hibrid într-un cloud privat. Cloud-ul guvernamental este un cloud privat, în centrele de date ale STS, dar şi cu soluţii hibride, deschise pentru a ne interconecta cu alte centre de date, alte soluţii de cloud care pot fi dezvoltate.

Acest Cloud guvernamental, cum este prevăzut şi proiectat în PNRR, cu cele patru centre de date care urmează a se interconecta cu alte centre de date: sistemul informatic al ONRC, sistemele informatice ale Ministerului de Interne, centrele de date ale altor instituţii importante – Ministerul de Finanţe prin ANAF. Ideea e de a transfera date între sisteme. Din punctul nostru de vedere, arhitectura de cloud este una deschisă operatorilor economici, care nu vor fi înlăturaţi de a participa atât la livrarea de echipamente hardware, software, cât şi la dezvoltarea de aplicaţii noi sau migrarea acelor sisteme ce necesită o transformare digitală. Deşi România a beneficiat de finanţări europene începând din anul 2007, până în prezent transformarea digitală s-a făcut oarecum la nivel de proiecte, insular.

În contextul unor oportunităţi, România nu mai are voie să piardă startul. Oportunitatea apărută din PNRR, de a se realiza un nucleu de infrastructură în jurul cloudului guvernamental, este o ocazie pe care România nu a avut-o până acum. Deşi au fost finanţări europene din 2007 până în prezent transformarea digitală s-a făcut oarecum la nivel de proiecte, insular. Nu în garsonieră, dar în mod insular s-au realizat. Aceste sisteme trebuie să vorbească între ele. Cum noi comunicăm, şi sistemele informatice trebuie să facă schimb de date. Fără stabilirea unor reguli de interoperabilitate, fără stabilirea unui cadru legal în acest sens nu se putea realiza Cloud-ul guvernamental. Din ianuarie am contribuit şi eu la iniţiativa Ministerului Cercetării şi la alte iniţiative începute pe legislaţia datelor deschise, ce reprezintă un alt output al datelor din sistemele informatice. Legea interoperabilităţii va avea un umpact direct asupra societăţii noastre, în scopul de transformare digitală”.

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă (OUG) privind operaţionalizarea cloud-ului guvernamental a fost publicată în transparenţă decizională în data de 17 martie 2022.

Reprezentanţii ADR au subliniat la momentul respectiv faptul că implementarea cloud-ului guvernamental va aduce beneficii concrete şi pentru activitatea administrativă, respectiv: va asigura interoperabilitatea sistemelor publice; va reduce birocraţia, prin eliminarea proceselor administrative redundante sau perimate; va asigura o mai bună colaborare şi o partajare rapidă a informaţiilor între toate instituţiile guvernamentale; va eficientiza costurile – instituţiile publice nu vor mai fi nevoite să asigure mentenanţa pentru echipamentele hardware şi software.

De asemenea, prin cloud-ul guvernamental, antreprenorul va putea găsi într-un singur loc toate serviciile publice electronice, precum şi toate avizele şi autorizaţiile care îi sunt necesare, integrate cu platforma care procesează plăţile pentru aceste servicii (Ghişeul.ro), cu platforma de autentificare a identităţii digitale (PSCID) şi cu platforma de gestionare electronică a achiziţiilor publice (SEAP) – Ghişeul.ro, SEAP şi PSCID sunt platforme informatice administrate de ADR.

Burduja va gestiona Cloud-ul Guvernamental contestat de DNA: Ciucă il-a propus lui Iohannis șef la Digitalizare

Mai multe instituții publice refuză să utilizeze Cloud-ul Guvernamental

Însă mai multe instituții publice refuză să utilizeze acest cloud ce va prelua sub „umbrela” sa sistemele IT hardware și software ale ministerelor și autorităților publice, în scopul digitalizării activității și serviciilor oferite de administrația publică.

Finanțat cu 500 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cloud-ul guvernamental va cuprinde toate autoritățile și instituțiile din administrația publică ce oferă servicii publice electronice de tip e-Guvernare, servicii care vor trebui migrate în cloud-ul guvernamental.

Specialiști din Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român de Informații (SRI) au întocmit seturi de întrebări, implementate într-un chestionar pe care l-au transmis instituțiilor publice în vederea completării. Chestionarul are ca scop principal aflarea necesarului de resurse informatice ale instituțiilor, precum și informații utile pentru migrarea sistemelor informatice din infrastructurile actuale în infrastructura Cloud-ului Guvernamental.

Chestionarul a fost trimis oficial în data de 14 februarie 2022 către  108 autorități și instituții publice din România. În aproximativ două săptămâni, chestionarele au fost completate cu date de către 83 de instituții și autorități. Restul instituțiilor fie au răspuns că nu doresc să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, fie nu au răspuns solicitării, fie nu au completat chestionarul până la final.

În urma analizei datelor primite prin intermediul formularelor, din perspectiva instituțiilor și autorităților care au completat au rezultat următoarele:

  • 6 instituții nu au completat, însă și-au motivat decizia în scris;
  • Ministerul Afacerilor Interne (MAI) dorește purtarea unei discuții prealabile pe tema utilizării infrastructurii de Cloud Guvernamental;
  • 5 instituții au refuzat să completeze și au motivat decizia verbal;
  • 4 instituții au manifestat disponibilitate, însă au completat date de test sau nu au completat.

Cele 6 instituții care au trimis notificare către ADR prin care au comunicat că nu vor completa chestionarul deoarece nu consideră necesară sau posibilă utilizarea infrastructurii Cloud-ului Guvernamental pentru serviciile informatice administrate sunt:

  1. Agenția de Credite și Burse de Studii – ACBS (Ministerul Educației);
  2. Autoritatea Electorală Permanentă;
  3. Curtea Constituțională;
  4. Direcția Națională Anticorupție;
  5. Oficiul Național al Registrului Comerțului – ONRC;
  6. Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A.

MAI a transmis că pentru sine și pentru următoarele instituții subordonate doresc purtarea unei discuții referitoare la utilizarea Cloud-ului Guvernamental:

  1. Arhivele Naționale (MAI);
  2. Direcția pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (MAI);
  3. Direcția Generală Pașapoarte (MAI);
  4. Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI);
  5. Poliția de Frontieră Română (MAI);
  6. Poliția Română (MAI);
  7. Inspectoratul General pentru Imigrări (MAI).

Cele 5 instituții care au comunicat verbal, prin reprezentanții tehnici către echipele de suport în completarea formularelor, faptul că nu vor completa chestionarul sunt următoarele:

  1. Academia Română;
  2. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;
  3. Consiliul Superior al Magistraturii;
  4. Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică;
  5. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Un număr de 4 instituții, prin reprezentanții tehnici, au comunicat cu echipele de suport în completarea formularelor. Ulterior, aceste instituții fie au transmis doar date de test, fie nu au furnizat informații referitoare la sistemele informatice:

  1. Ministerul Economiei;
  2. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; (obs – ANPIS, ANOFM, CNPP si ITM au completat);
  3. Ministerul Afacerilor Externe;
  4. Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

„Având în vedere faptul că o parte dintre cele 22 de instituții mai sus amintite au în atribuții furnizarea unui număr mare de servicii publice electronice de tip e-guvernare, ținând cont de dimensiunile actuale ale sistemelor informatice deținute, este recomandată utilizarea infrastructurii reziliente de Cloud Guvernamental pentru serviciile menționate”, arată ADR, SRI și STS.

2 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv