Ultimele studii din domeniu arată că tot mai multă lume îşi propune să facă în aşa fel încât telefonul mobil “să devină o extensie a corpului nostru, un obiect pe care încercăm să-l customizăm după chipul şi asemănarea noastră”.
Cei de la Flurry Analitics şi Statista.com susţin că, anul trecut, numărul aplicaţiilor de personalizare a telefonului mobil a crescut cu 332% faţă de anul 2014.
Iar cei mai mulţi dintre utilizatorii de telefoane mobile şi-au îndreptat atenţia către aplicaţii din domeniul “ştiri şi reviste” sau către aplicaţii de tipul “utilities and productivity”.
Psihologul român Dan Ivănescu, preşedinte al Asociaţiei Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieţii, confirmă tendinţele şi susţine că “tendinţa de a îmbrăca obiectele ca noi este una normală şi apare încă din copilărie”.
“Ca orice lucru de care ne ataşăm – fie că este vorba de o fiinţă umană sau obiect – avem tendinţa naturală de a încerca să transferăm din elementele care ne definesc, pentru a ne simţi confortabili cu acel obiect. Spre exemplu, fetiţele îmbracă păpuşile astfel încât să se încerce o proiecţie a personalităţii lor în acele obiecte. De cealaltă parte, băieţeii îşi tunează maşinuţele de jucărie astfel încât să reflecte părţi ale personalităţii lor: mai nervoase, mai elegante, mai sport etc. Aceeaşi tendinţă de comportament în relaţie cu obiectele se întâlneşte şi la adulţi, pe care îi putem considera, din acest punct de vedere, copii mai mari. Desktop-urile calculatoarelor erau de multă vreme personalizate, printr-o anumită imagine de fundal, prin schimbarea culorii bării de Start şi a mărimii icon-urilor, etc. Era inevitabil ca această tendinţă naturală a omului de a-şi proiecta propria imagine în obiecte să nu se răsfrângă şi asupra telefoanelor mobile. Nu este nimic în neregulă cu asta”, este concluzia trasă de psihologul Dan Ivănescu.
