Exim Bank

the GROUP

Borsec

Samsung

Carrefour

Deichmann

Dedeman

Metro

Auchan

 

Cotnari

ComputerLand

Sony

Arctic

Dacia

Rompetrol

Penny

Selgros

JUSTIȚIE: ÎCCJ va contesta la CCR Legea de eliminare a pensiilor speciale / Președintele Instanței supreme a convocat Secțiile Unite / POLITICĂ: Guvernul își angajează răspunderea pe Legea alegerii primarilor în 2 tururi / Proiectul a fost modificat pe ultima sută de metri / S-a redus la 2 luni perioada pentru flotanții care pot vota /

Breaking News:
 
Direcția Națională Anticorupție, vizată de un nou blocaj și anulări de dosare

Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la CCR numirea la DNA a procurorilor care nu sunt specializați în combaterea corupției

Avocatul Poporului, Renate Weber (fost membru PNL, care a migrat la ALDE – partid condus de Călin Popescu Tăriceanu, partenerul de guvernare îi în Parlament al actualului pușcăriaș Liviu Dragnea, fost lider PSD), a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR), în 5 decembrie, numirea la DNA a procurorilor care nu sunt specializați în combaterea corupției. (Vezi document la finalul articolului)

Dacă CCR va admite contestația, vor fi anulate mai multe dosare ale demnitarilor, baronilor locali etc. iar DNA va intra într-un nou blocaj.

Primul blocaj s-a produs după ce interceptările făcute de SRI au fost declarate de Curte ilegale, astfel că probele prin care fuseseră dovedite infracțiuni de luare de mită, de către politicieni, au fost eliminate din procese.

Iar lovitura de grație a primit-o DNA în momentul revocării, de către președintele Klaus Iohannis, a procurorului-șef Laura Codruța Kovesi, în urma unei luate de decizii CCR la cererea fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader. Și nu neapărat pentru că nu era de neînlocuit Kovesi, ci pentru că procurorii au trecut brusc sub autoritatea ministrului Justiției.

Acum, Renate Weber a ridicat o excepție de neconstituționalitate pentru articolul 87 alin 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, care a fost reformulat de Tudorel Toader, prin OUG 92/2018.

„Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin zece ani vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acel scop”, prevede articolul.

Numai că Renate Weber consideră că, inițial, în OUG 43/2002 privind Departamentul Național Anticorupție se prevedea, pe lângă alte condiții, că procurorii trebuie să aibă „o pregătire specializată în combaterea infracțiunilor de corupție”.

În legea de aprobare a acestei OUG, sintagma a fost schimbată cu „calități și rezultate profesionale deosebite în combaterea infracțiunilor de corupție”.

Această prevedere a fost eliminată prin Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și Justiției.

După 14 ani de activitate, procurorii DNA sunt scoși pe făraș

Astfel, Renate Weber reclamă, după 14 ani de activitate a DNA, că procurorii de aici nu sunt specializați pe corupție. Mai pe românește, legea din timpul infractorului condamnat la pușcărie Adrian Năstase – și nu în unul, ci în două dosare de corupție! – a fost mai bună. Numai că ministrul Justiției care i-a succedat Rodicăi Stănoiu (PSD), respectiv Monica Macovei, a scos condiția ”pregătirii specializate în combaterea infracțiunilor de corupție” dintre condițiile de numire a procurorilor în DNA.

Guvernul Tăriceanu, pe vremea Alianței D.A. (cu puțin înainte de a da afară PD) a apucat să-și asume răspunderea pe Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiței. Tăriceanu a regretat rapid și a dat-o afară pe Monica Macovei și l-a numit ministru al Justiției pe PNL-istul Tudor Chiuariu (poreclit ”Chioru”), care a fost condamnat definitv la 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare în februarie 2014, pentru infracțiuni de corupție.

Renate Weber invocă acum faptul că „noua configurare a condițiilor de eligibilitate a procurorilor„ „generează încălcarea competenței funcționale a organului de urmărire penală și sunt neconstituționale”.

„În consecință, participarea procurorului la actele de procedură trebuie să fie asigurată de către un procuror apt să exercite reprezentarea parchetului în fața instanței, deci un procuror competent din punct de vedere funcțional”.

Renate Weber invocă decizia CCR privind neconstituirea completurilor specializate în domeniul judecării.

În opinia sa, „în cazul în care urmărirea penală este efectuată de către un procuror care nu are specializarea necesară pentru reprezentarea Ministerului Public în actele pendinte, competența materială și funcțională a acestuia este grav viciată”.

„Astfel, în actuala reglementare, în opinia noastră, dreptul la un proces echitabil este afectat prin lipsa procurorilor specializați și respectiv competenți din punct de vedere funcțional în cadrul Direcției Naționale Anticorupție potrivit gradului de specializare avut în vedere pentru acest parchet”, se arata în sesizarea Avocatului Poporului către CCR.

„Ca atare, în opinia noastră, prevederile art.87 alin 2 din Legea 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, restrâng dreptul la un proces echitabil în cadrul procesului penal, întrucât numirea procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție nu este condiționată de specializarea acestora pentru fapte de corupție. Omisiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul soluției legislative criticate condiția specializării procurorilor pentru anchetarea faptelor de corupție are relevanță constituțională, prin încălcarea dreptului la un proces echitabil al justițiabililor”, mai arată Renate Weber, în această sesizare.

Amintim că Renate Weber a atacat la CCR, la începutul lui noiembrie, ”la pachet” cu președintele Senatului, Teodor Meleșcanu – și el fost membru ALDE, și modalitatea de constituire a completurilor de apel de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe motiv că magistrații care au făcut parte din ele nu au fost specializați în soluționarea cazurilor de corupție.

Completurile de 5 judecători au fost aruncate în aer deja, printr-o decizie a CCR, care a decis că sunt ilegal constituite. Astfel, au fost anulate condamnările definitive la închisoare în dosarele Elenei Udrea, Alina Bica – între timp, dosarul a fost rejudecat iar condamnarea reconfirmată -, Dan Șova, Șerban Pop etc.

Download (PDF, 663KB)

 
71 Shares