Un boicot fără precedent s-a produs, luni, la Curtea Constituțională a României (CCR), când cei patru judecători susținuți în această funcție de PSD au refuzat să se mai prezinte la ședința în care trebuia pronunțată decizia pe legea pensiilor speciale ale magistraților.
Este a doua oară când se întâmplăacest lucru, după ce, cu o zi în urmă, cei 4 – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au părăsit ședința și nu au mai venit la dezbateri.
În lipsă de cvorum, președinta CCR, Simina Tănăsescu – numită în funcție de fostul președinte Klaus Iohannis – a amânat ședința pentru 16 ianuarie,când ar fi putut să dea un termen mai scurt, adică pentru marți.
În aceste condiții, legea pe care și-a angajat răspunderea Guvernul Bolojan privind reforma pensiilor magistraților nu mai poate fi aplicată de la 1 ianuarie 2026, iar fondurile europene vor fi pierdute.
Este o conjurație la care se aștepta toată lumea.
„Curtea Constituțională a decis, luni, continuarea deliberărilor în data de 16 ianuarie 2026, ora 10:00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând lipsa cvorumului pentru ședința de deliberare, continuată luni”, se arată într-un comunicat al CCR.
Este a treia oară când instanța constituțională amână luarea unei decizii în acest caz.
Preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, a făcut următoarele precizări:
„În mod obișnuit, la ședințele plenului participă toți judecătorii, cu excepția situațiilor în care există absențe justificate. Pentru săptămâna în curs, din 29 decembrie 2025 până duminică, 4 ianuarie 2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat în această dimineață.
Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru ieri, data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, însă s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi nu a putut fi întrunit deloc.
Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, ea este cerută de un judecător, iar pe fond cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de o astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberare nu s-a terminat de ieri până astăzi și nu se va termina până la următorul termen”.
Cei patru judecători au cerut un studiu de impact al acestui proiect, însă șefa CCR, a declarat că studiul de impact nu este relevant în cazul proiectului de reformă a pensiilor magistraților:
„Pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact sau de astfel de lucruri, chiar în presă le-am găsit cu ghilimele, trebuie să precizez că studiul de impact este un document premergător în adoptarea unor astfel de normative. Este reglementat de Legea nr. 24 din 2000. Nu este o noutate. Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor.
Este o opinie majoritară, eu mă număr în opinia minoritară, care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar aceasta este jurisprudența în momentul de față, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră (…) În cauza de față, atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar. Următorul termen a fost stabilit pentru data de vineri, 16 ianuarie, la ora 10”.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei a fost scăzut la 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
