UPDATE: CCR a admis contestația condamnatului penal Zgonea: Interceptările SRI din dosar, la gunoi!

UPDATE: După 2 ani, la începutul lui februarie 2022, Zgonea a fost achitat de Curtea de Apel București, decizia fiind definitivă.

Curtea Constituţională a României (CCR) a pus cruce și interceptărilor efectuate de SRI în baza mandatelor de interceptare pe siguranță națională, admițând marți, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate depusă de condamnatul la 3 ani de închisoare cu executare – în primă instanță -, Valeriu Zgonea, fost președinte al Camerei Deputaților (al 3-lea om în stat).

Concret, CCR a constatat că dispozițiile articolului 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală sunt constituționale numai „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, potrivit unui comunicat al CCR.

Articolul 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală are următorul conţinut:

„Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

Potrivit comunicatului CCR, a declarat constituţional, însă, articolul 11, alineatul 1, litera d) din legea SRI nr.51/1991:

„(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate:

(…)

d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.”

Decizia CCR vine la o zi după condamnarea la 3 ani de închisoare cu executare, în primă instanță, pentru trafic de influență, a fostului președinte PSD al camerei Deputaților, Valeriu Zgonea:

Zgonea a fost condamnat la 3 ani cu executare – prima instanță. Sentința definitivă, la CAB

Amintim că, în martie 2016, CCR a declarat ilegale interceptările efectuate de SRI în dosarele DNA de urmărire penală.

Au urmat apoi mai multe decizii CCR, care au dus la anularea probelor strânse de DNA cu ajutorul SRI, în baza unor mandate de supraveghere tehnică (MST) emise de judecători.

Aceasta, în ciuda faptului că DNA nu avea serviciu tehnic și, prin urmare, nu putea efectua interceptări în dosarele de corupție.