CCR a respins miercuri „ca neîntemeiată”, cu unanimitate, sesizarea de neconstituționalitate depusă de preşedintele Nicușor Dan pe Legea privind combaterea antisemitismului şi xenofobiei, adoptată pe 11 iunie de Camera Deputaţilor – forul decizional – și trimisă la promulgare la șeful statului.
Actul normativ înăspreşte pedepsele pentru iniţierea sau sprijinirea grupărilor extremiste sau răspândirea ideilor cu caracter fascist, rasist, legionar sau xenofob.
Astfel, negarea Holocaustului sau a crimelor împotriva umanităţii se va pedepsi doar cu închisoare, nu şi cu amendă, ca până acum.
Distribuirea de materiale fasciste şi rasiste se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar dacă e folosit internetul, pedeapsa se majorează cu jumătate.
A fost menţinută excepţia prevăzută de ordonanţa anterioară; nu constituie infracţiune răspândirea simbolurilor fasciste, antisemite sau rasiste dacă fapta e săvârşită în interesul artei, ştiinţei, educaţiei sau dezbaterii publice.
Proiectul de lege a fost iniţiat de deputatul Silviu Vexler de la grupul minorităţilor naţionale, care a invocat climatul social recent încărcat de extremism şi incitare la ură.
Au fost înregistrate 199 de voturi „pentru” (PSD, PNL şi USR), 99 contra şi 2 abţineri.
Preşedintele a invocat .
Nicuşor Dan a spus, în conferinţa de presă de luni, că a luat „foarte în serios” toate petițiile primite si revendicări ale unor oameni față de această lege, pe care o consideră neconstituțională, anunțând că o atacă la CCR, pentru că textul ei conține exprimări ambigue, care ar permite interpretări juridice contradictorii.
„Orice acţiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanţiile pentru a nu putea fi citită ca o acţiune a unei opţiuni politice a societăţii, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte. Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi”, a declarat Nicuşor Dan.
