Judecătorii CCR au decis, după 5 amânări, că Legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională.
Astfel, Curtea a respins sesizările de neconstituționalitate ale Liei Savonea, șefa Instanței supreme (ÎCCJ).
Votul a fost de 6 la 3. Surpriza vine din partea lui Mihai Busuioc, unul dintre judecătorii CCR numiți de PSD și care făcea parte din tabăra celor 4 opozanți ai acestei legi.
Judecătorii complotiști de la CCR – Stan, Deliorga, Busuioc și Licu – reclamă că au fost chemați la lucru duminica, pentru „luarea unei decizii în ritm accelerat”
Legea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan.
Noua lege, pe care și-a angajat răspunderea în Parlament Guvernul Bolojan, prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei să nu poată depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
CCR nu i-a cerut, dar Bolojan îi face pe plac lui Nicușor Dan și mărește la 15 ani tranziția către pensionarea la 65 de ani a magistraților – adică, din 2041 vor ieși la pensie ca românii de rând
Tranziția înseamnă că vârsta de pensionare va crește cu un 1 an si două luni în fiecare an din cei 15, începând cu 2026. Magistrații ies acum la pensie la vârsta de 48 de ani, astfel că urmează să se pensioneze la 49 de ani și două luni, în 2027 – la 50 de ani și 3 luni – și tot așa până la 65 de ani, în 2041.
Precizăm că pensiile speciale ale magistraților a costat statul român 7 miliarde de lei în ultimii 5 ani, în condițiile în care pensiile din sistemul public, ale românilor de rând, însumează 8 miliarde de lei.
Comunicatul CCR:
Judecătorii constituționali au respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art. 114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale 467/2023.
Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale 467/2023.
Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, Curtea spune că dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale 873/2010, 900/2020 și 467/2023.
De asemenea, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine.
Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
* legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
* eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;
* cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”.
Amintim că șefa ÎCCJ, Lia Savonea, a contestat mai întâi legea, iar la ultimul termen (al 5-lea), de săptămâna trecută, a cerut Curții Constituționale să sesozeze CJUE.
