Curtea Constituțională a României (CCR) și Înlta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au amânat din nou, miercuri, deciziile pe achitarea de către Guvern a restanțelor de 4,8 miliarde lei la majorările retroactive ale salariilor magistraților.
Cuzele a fost amânate succesiv, în ultimele luni, iar acum, cele două instanțe așteaptă să vadă dacă Parlamentul va vota pro sau contra învestirii Guvernului propus de premierul Siegfried Mureșan, desemnat de președintele Nicușor Dan.
Amintim că sesizarea la CCR a fost depusă de premierul interimar Ilie Bolojan pe 2 iulie, după ce Instanța supremă condusă de Lia Savonea a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, la Curtea de Apel București, pentru neplata acestor restanțe salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Bolojan motiva acest demers la CCR prin faptul că instanța dCAB s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.
Mai mult, Curtea de Apel București a stabilit penalități pentru întârzierea executării hotărârii: 1% pe zi din suma datorată, precum și alte sancțiuni cerute de șefa ÎCCJ, Lia Savonea.
Guvernul Bolojan a sesizat CCR în conflictul cu Înalta Curte pe tema restanțelor la majorările salariale pe care magistrații și le-au dat singuri, din buzunarele românilor
Amintim că, în luna mai 2023, fosta conducere a ÎCCJ și cea a Parchetului General au majorat cu 25%, retroactiv pe 5 ani, salariile magistraților.
Corbu (ÎCCJ) și Florența (Parchetul General) au majorat cu 25%, retroactiv pe 5 ani, salariile magistraților
Cadoul lui Predoiu pentru magistrați
Acest lucru a fost posibil după ce, prin noile legi ale Justiției, promovate de ministrul de atunci Cătălin Predoiu, ÎCCJ și Parchetul General sunt ordonatori principali de credite.
Iar acum, ministru interimar al Justiției este tot Cătălin Predoiu.
Savonea face legea
Guvernele Ciucă și Ciolacu nu au plătit aceste majorări. Anul acesta, la sârșitul lunii martie, noua șefă a ÎCCJ, Lia Savonea, a dat în judecată Guvernul Bolojan, solicitând aproximativ 4,8 miliarde de lei.
În plus, Savonea a cerut Curții de Apel București „amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor (Alexandru Nazare – n.r.) și prim-ministrul României (Ilie Bolojan – n.r.”, precum și penalități de 2% pe zi de întârziere”.
