Curtea de Apel București (CAB) a retras, vineri, mandatul european de arestare emis în 27 noiembrie 2019 pe numele fostei şefe DIICOT, Alina Bica. Ea a fugit din țară pentru a scăpa de executarea celor 4 ani de închisoare din condamnarea aplicată chiar și după rejudecarea dosarului.
Deși sunt în grevă începând din 27 august pentru a-și menține pensiile speciale, magistrații CAB s-au grăbit să judece cu celeritate contestațiafugarei care l-a favorizat pe afaceristul infractor Ovidiu Tender.
Judecătorii au decis că Alina Bica și-a executat deja pedeapsa în Italia – cu suspendare, așa cum au decis judecătorii de acolo, nicidecum cei din România.
(…) admite contestaţia la executare formulată de judecătorul delegat în cadrul Biroului de Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală. În baza hotărârii Marii Camere a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pronunţată la 04.09.2025, în cauza C-305/22, lămureşte întinderea şi aplicarea deciziei penale nr. 229/CO/15.05.2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, în sensul că pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 1057/29.11.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr. 2471/1/2015 este executată integral.
Retrage formele de executare emise pe numele condamnatei: respectiv MEPI nr. 90 din 27.11.2019 şi mandatul european de arestare nr. 48/27.11.2019, emise de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, în baza sentinţei penale nr. 1057/29.11.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală”, se arată sentinţa pronunţată, vineri, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.
Decizia este definitivă.
Decizia CJUE, aplicată retroactiv de CAB
De ce atâta grabă? Sumplu: pentru că recenta hotărâre (din 6 septembrie) a Curţii Europene de Justiţie a stabilit că o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei, fără consimțământul statului care a emis acest mandat.
Mai pe românește, judecătorii din Italia nu aveau dreptul să îi comute Alinei Bica pedeapsa cu închisoare la una cu suspendare.
Prinsă de Interpol în Costa Rica, Bica a fost eliberată inițial ân urma unei decizii a CCR
Inițial, Alina Bica a fost condamnată la 4 ani de închisoare în luna iunie 2018. Ea a fost dată în urmărire generală, deoarece fugise din țară. Însă, în decembrie 2018 chiar înainte de Crăciun, un judecător de la ÎCCJ a dispus eliberarea acesteia și a Elenei Udrea dintr-un penitenciar din Costa Rica, unde fuseseră plasate de autoritățile de acolo după prinderea acestora de către ofițerii INTERPOL.
Motivul: în noiembrie 2018, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) au decis reluarea, prin tragere la sorți, a constituirii completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deoarece corupții trebuie judecați de completuri specializate pe această speță. A fost un tertip, pentru a-i scoate din pușcărie pe corupți – unul dintre ei fiind Dan Șova.
