Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ANM: Alertă de vânt pentru toată țara, până luni / POLITICĂ: Parlamentul va adopta marți proiectul Legii bugetului pe 2021 / 

Breaking News:
Pușcăriașul Dragnea devine victimă, cu ajutorul Curții Constituționale

Decizie-șoc a CCR, după 4 amânări: Completurile de 3 ale ÎCCJ sunt ilegale, așa cum a cerut Iordache

Dosarele lui Vâlcov, Udrea, Bica, Șova, Andreea Cosma se reiau de la zero!

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis miercuri, după patru amânări, conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind completurile de 3 judecători – care, în opinia lui Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat, în 25 martie, atribuțiile de președinte al Camerei Deputaților,  pentru a contesta faptul că aceste completuri nu sunt specializate pe corupție.

 
Concret, judecătorii constituționali au constatat, cu 5 voturi “pentru” și 4 împotrivă, existența unui conflict până la data de 23 ianuarie 2019, când colegiul de conducere al ÎCCJ a decis înființarea de completuri specializate.
 
Au votat împotriva luării acestei decizii judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Daniel Morar și Mona Pivniceru. În favoarea deciziei au votat judecătorii Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Marian Enache și Attila Varga.
 
UPDATE: CCR a emis următorul comunicat de presă:
 

“Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

  • 1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.
  • 2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial”.
 
Tarcea, redusă la tăcere
 
Cristina Tarcea, președintele ÎCCJ, a explicat încă din 18 aprilie Curţii Constituţionale că doar Austria are completuri specializate în dosare de corupţie la nivelul instanţelor supreme.
Tarcea, scrisoare către CCR: Numai Austria are completuri specializate pe corupţie, la instanțele supreme

Tarcea a susținut tot timpul că toți judecătorii de la Instanța supremă sunt specializați pe corupție: „Ce ar însemna completuri specializate la Curtea supremă? Ce înseamnă specializare? Este specializarea completului ca entitate abstractă sau specializarea judecătorului? Avem 9 completuri mari şi late la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă am specializa două sau am specializa trei completuri, nu am face altceva decât să încălcăm o dispoziţie extrem de importantă care se referă la repartizarea aleatorie a dosarelor. Am avut ani în care 100% din dosarele de fond de la ÎCCJ erau cauze de corupţie, ani în care erau 90%, 80%, 70%. Ce făceau celelalte completuri de fond? Judecau cauze de corupţie în 2-3 completuri de judecată, iar ceilalţi ar fi aşteptat să le vină rândul când soluţionau apelurile la aceleaşi dosare, pentru că, în apel, nu se punea problema specializării pe fapte de corupţie. Este absurd să nu poţi judeca în primă instanţă pentru că nu eşti specializat, dar să poţi pronunţa o hotărâre definitivă în apel pe fapte de corupţie”.

De asemenea, Cristina Tarcea a spus că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, nu avea calitatea de a depune sesizarea la CCR, deoarece Constituția nu permite delegarea funcției pentru sacest lucru.

Miercuri, șefa ÎCCJ a cerut suspendarea cauzei, pe motiv că CCR și-a schimbat componența – prin numirea a 3 noi judecători: Gheorghe Stan, Cristina Deliorga și Simina Tănăsescu -, iar raportorul a rămas același.

“Pronunțarea în această cauză a fost amânată de patru ori, iar de atunci s-au schimbat multe. Am consultat site-ul CCR și am constatat că prin rezoluția președintelui CCR s-a dispus un nou judecător raportor. Am verificat în această dimineață dosarul și nu am văzut un nou raportor. Dezbaterea are loc pe raportul depus de judecătorul raportor, a probelor din dosar. Eu nu am văzut decât un raport întocmit de un judecător raportor care la ora actuală nu mai este membru al CCR. Nu am văzut nicio rezoluție, de altfel, ca actualul judecător să își însușească raportul fostului judecător”, a afirmat Cristina Tarcea în fața membrilor CCR

Solicitarea i-a fost însă respinsă. 

Decizia CCR nu va avea efect asupra dosarului în care a fost condamnat Liviu Dragnea. Însă toate procesele aflate pe rolul Instanței Supreme la completurile de 3 judecători vor fi reluate de la zero, dacă nu au primit o sentință definitivă până la data de 23 ianuarie 2019, când Colegiul de conducere al ÎCCJ a decis înființarea de completuri specializate, în baza Legilor Justiției modificate de majoritatea PSD-ALDE, cu ajutorul UDMR.

9 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv