DIICOT a clasat dosarul 10 August, la 2 ani de la violențele jandarmilor. Cazan, Cucoș, Sindile scapă de urmărirea penală

La aproape doi ani de la violențele jandarmilor de la Mitingul Diasporei din 10 August 2018, DIICOT anunță, miercuri, clasarea dosarului, la 3 săptămâni de la luarea acestei decizii prin semnătura procurorului-șef Giorgiana Hosu, propusă în această funcție de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu și numită prin decret de președintele Klaus Iohannis, în ciuda avizului negativ al CSM.

Amintim că, în 26 iunie 2019, DIICOT a cerut pentru “studiu” dosarul deschis de procurorii Secției militare a Parchetului General, solicitare invocată pentru a corobora datele din ancheta in rem deschisă de DIICOT în urma plângerii penale de lovitură de stat, pe care au depus-o șefii Jandarmeriei, urmăriți penal. 

Anchetatorii militari au predat însă și dosarul în care i-au pus sub acuzare pe şefii Jandarmeriei ce coordonaseră acţiunea violentă (ulterior, urmărirea penală fiind extinsă):

• colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române;
• colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române;
• maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureştiș
•  secretarul de stat Dan Chirică.

Acuzații extinse în dosarul violențelor Jandarmeriei la Mitingul Diasporei din 10 august

Maiorul Cazan își acoperă executanții violenți: Indicativul de pe casca jandarmilor nu mai corespundea

Carmen Dan l-a promovat șef la Jandarmeria București pe maiorul Cazan, cel care spunea că indicativele de pe căștile jandarmilor bătăuși au fost acoperite pentru că nu mai corespundeau 

După 6 luni de la preluarea dosarului, procurorii DIICOT au reluat audierile, în decembrie înainte de Crăciun. Au fost audiați atunci procurorul militar de la Parchetul General, Bogdan Pîrlog – care s-a sesizat în legătură cu violențele jandarmilor încă de la ora 16.30 în 10 august 2018 și a mers în Piaţa Victoriei -, viceprimarul Capitalei, Adrian Bădulescu, și fostul ministru al Internelor în momentul violențelor, Carmen Dan.

În 20 februarie 2020, Giorgiana Hosu, al cărei soț este judecat pentru corupție, într-un dosar instrumentat de procurorii DNA și a cărei mamă are conturi off-shore, a fost numită șefă la DIICOT printr-un decretul semnat de președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu (PNL), ambii ignorând avizul negativ al Secției pentru procurori a Consiliului superior al Magistraturii (CSM).

Prima „ispravă a noii șefe a DIICOT a venit la începutul lunii mai, când a clasat dosarul penal deschis fostului senator PSD Darius Vâlcov, pentru obținerea de la Parchetul Curtea de Apel Constanța – condus la acea vreme de Adina Florea – și publicarea pe pagina sa de Facebook a protocolului secret dintre SRI și Parchetul General.

Giorgiana Hosu-DIICOT a aruncat la coș dosarul Vâlcov-Protocol SRI-Adina Florea

Acum, când au început de câteva zile proteste în Piața Victoriei împotriuva adoptării legii privind internarea obligatorie în spital a românilor infectați cu coronavirus dar asimptomatici, a venit și clasarea dosarului 10 August – Mitingul Diasporei.

Este, în  mod evident, o descurajare a extinderii protestelor, mai ales că pensionarii au anunțat ieșirea în stradă dacă Guvernul Orban nu va mări cu 40% punctul de pensie, de la 1 septembrie, așa cum prevede legea.

Iohannis le-a numit procuror-șef pe Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu, în ciuda avizului negativ al CSM

Predoiu, umilit de CSM: Secția pentru procurori, aviz negativ pentru Giorgiana Hosu și Gabriela Scute

VIDEO. Iohannis justifică în mod surprinzător numirea șefilor de parchete: Avizul CSM-ului mi s-a părut parţial destul de superficial

USR îi amintește lui Iohannis ce a promis: Într-o Românie normală, procurorii șefi NU pot fi numiți fără avizul CSM

Orban îi ia apărarea lui Iohannis: Și Kovesi a avut aviz negativ de la CSM

Iată precizările DIICOT privind clasarea dosarului 10 August – Mitingul Diasporei, transmise marți, într-un comunicat:

„Prin ordonanța din data de 26.06.2020, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au dispus următoarele:

1. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale;

2. Declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora 1800, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.

3. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții maior CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonel CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonel SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN a infracțiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă;

4. În vederea aprecierii incidenței în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 7475/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dispozițiilor art.335 Cod procedură penală, respectiv cu privire la extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de participație improprie la lovire sau alte violențe prev. de art.52 alin.3 Cod penal cu referire la art.193 Cod penal, un exemplar al ordonanței a fost comunicat prim-procurorului acestei unități de parchet.

În fapt, procurorii DIICOT – Structura Centrală au reținut următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art.397 alin.2 Cod penal, constituie infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, ce se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi, întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională.

Analiza normei de incriminare relevă existența următoarelor elemente de conținut: 

1. Acțiunile violente să fie săvârșite de mai multe persoane împreună;

2. Acțiunile violente să fie îndreptate împotriva persoanelor sau bunurilor;

3. Acțiunile violente să fie săvârșite în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat;

4. Acțiunile violente să pună în pericol securitatea națională. Raportat la evenimentele din data de 10 august 2018, în cauză s-a constatat că primele două cerințe ale normei de incriminare sunt îndeplinite, pe parcursul desfășurării acțiunii de protest mai mulți protestatari (peste 1000 de persoane, potrivit procesului-verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurorul militar prezent în Piața Victoriei pe parcursul desfășurării adunării publice) au exercitat violențe atât împotriva forțelor de ordine cât și asupra bunurilor proprietate publică sau privată (mijloace de transport și echipament militar, mobilier stradal etc).

Analiza ultimelor două cerințe ale normei de incriminare, respectiv ca acțiunile violente să fie săvârșite în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, respectiv ca aceste acțiuni violente să pună în pericol securitatea națională, presupune efectuarea unei analize exhaustive a elementelor de conținut.

Circumstanțierea prin scop a elementului material al  infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale, reflectă, în planul valorilor sociale ocrotite de lege, caracterul de pericol și nu de rezultat al infracțiunii analizate.

Cu toate acestea, reglementată ca infracțiune de rezultat circumscrisă cerinței punerii în pericol a securității naționale, între actul planificării/realizării acțiunilor violente și perspectiva atingerii efective a scopului declarat/urmărit trebuie să existe întotdeauna un raport de cauzalitate care să poată fi dedus din circumstanțe faptice obiective asociate actelor ce intră în conținutul elementului material al infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Dimensiunea, amploarea, mijloacele utilizate, contextul și natura acțiunilor întreprinse în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat trebuie să fie de natură pe de o parte a proiecta în conștiința oricărui observator independent imaginea posibilității obiective de atingere a unei astfel de finalități, iar pe de altă parte de a realiza, în mod efectiv, punerea în pericol a securității naționale.

Cu alte cuvinte, nu scopul urmărit sau declarat de autorii acțiunilor violente califică ipso facto faptele săvârșite în prevederile art.397 alin.2 Cod Penal, ci rezultatul acestor acțiuni constând în punerea în pericol a securității naționale. 

Din această perspectivă, acțiunile violente circumscrise evenimentelor publice care au avut loc în data de 10 august 2018 pe parcursul desfășurării autointitulatului ”Miting al Diasporei”, într-un demers de contestare a calităților profesionale/morale ale unor membrii ai executivului și Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunțării acestora la funcțiile publice deținute, nu au avut și nu au putut avea valoarea de afectare a securității naționale circumscrisă unei acțiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituționale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat, așa cum cere textul de lege care reglementează infracțiunea prev.de art.397 alin.2 Cod penal.

Acțiunile puterii constituante, subsumate conceptului de revendicare pozitivă, prin care se contestă calitățile profesionale și/sau morale ale unor lideri politici în demersul de obținere a înlocuirii acestora din funcțiile publice deținute, prin demisie ori prin mecanisme juridice de drept constituțional, nu vizează și nu produc schimbări la nivelul ordinii constituționale, însă pot constitui sau nu, în funcție de forma concretă de manifestare, încălcări ale ordinii constituționale sancționabile în plan juridic, potrivit dreptului comun.

Pe de altă parte, orice concesie făcută în aplicarea unei dispoziții legale nu atrage caducitatea normei de reglementare, situație valabilă inclusiv în ceea ce privește dispozițiile Legii nr.60/1991 – privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Dreptul la liberă întrunire protejează atât întrunirile private cât şi cele publice, atât cele statice cât şi cele dinamice şi poate fi exercitat atât de către indivizi cât şi de către cei organizaţi într-o adunare. Art. 39 din Constituţie, art. 1 şi 2 din Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, cât şi art. 11 CEDO conferă protecţie doar întrunirilor paşnice.

Atât din abordarea Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi din prevederile naţionale se poate trage concluzia că protecţia art. 11 este depăşită exclusiv în cazul intenţiilor violente dovedite ale participanţilor şi organizatorilor. În jurisprudența sa relevantă Curtea a tranșat în favoarea reclamanților situații evidente/flagrante în care disproporția înregistrată între modul de exprimare a dreptului protejat de art.11 din CEDO și cel în care statul a înțeles să asigure echilibrul între obligaţia negativă de abţinere în cazul exercitării libertăţii de întrunire şi obligaţia pozitivă de intervenție pentru asigurarea efectivă a exercitării dreptului şi a ordinii publice a fost în mod evident unul total necorespunzător.

Cazurilor tranșate de Curte în favoarea reclamanților le-a lipsit însă, cu desăvârșire, componenta asocierii dreptului protejat oricăror forme de manifestare violentă. În legislaţia română, cazurile de intervenţie a forţelor de ordine şi procedura pe care o urmează sunt prevăzute în art. 17-24 din Legea 60/1991.

Motivele pentru care se interzice o adunare publică în legislatia internă sunt prevazute în art 9 al Legii 60/1991, iar orice motiv invocat în temeiul legii trebuie să fie probat de către autorităţi. Urmărirea penală a fost interesată și în a stabili în ce măsură statul, prin instituțiile/autoritățile sale publice implicate în procesul de avizare, organizare, coordonare și asigurare/restabilire a ordinii publice pe parcursul organizării/desfășurării manifestației publice ”Mitingul Diasporei” din data de 10.08.2018, a asigurat/prezervat standardele respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, anterior, pe parcursul și ulterior desfășurării evenimentului declarat.

Primăria municipiului Bucureşti şi unităţile de jandarmi competente teritorial au gestionat adunarea publică de protest din data de 10.08.2018 ca pe un eveniment fără organizator. Din coroborarea dispozițiilor art.12 alin.1 lit.i) din Legea nr.60/1991 cu cele ale art.2 din cuprinsul aceluiași act normativ, actele de încălcare a dispozițiilor legale ce reglementează modul de desfășurare a adunărilor publice întrerup cursul evenimentelor până la momentul restabilirii ordinii publice, după care adunarea publică poate continua în limita timpului acordat, dar nu mai târziu de ora 2300.

Cu alte cuvinte, între momentul săvârșirii unor astfel de acte și momentul restabilirii ordinii publice, participanții la o adunare publică nu mai beneficiază de protecția conferită de dispozițiile art.11 CEDO, art.39 din Constituție, respectiv art.1 din Legea nr.60/1991, adunarea publică fiind considerată ca întreruptă. Datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018, nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului.

Cu toate acestea, îndemnul pe care exponenți ai unor grupuri de inițiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10.08.2018, a fost acela că, în 10 august, în Piața Victoriei din București, participanții la adunarea publică de protest ”Mitingul Diasporei” vor forța ”în legitimă apărare” ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers ”pașnic” căruia dacă jandarmeria i se va opune va legitima actele de violență ce vor urma.

Cu alte cuvinte, împotrivirea Jandarmeriei în a permite protestatarilor, în data de 10 august 2018, să ocupe sediul Guvernului va reprezenta acel act de provocare din partea jandarmilor la violențele ce aveau să urmeze.

Mesajul ”curtea/clădirea Guvernului este loc public și avem dreptul să fim acolo” este contradictoriu cu regimul juridic aplicabil obiectivului ”Sediul Guvernului României” în conformitate cu dispozițiile HG nr.1486/2005 – privind asigurarea pazei și protecției obiectivelor, bunurilor și valorilor cu efective de jandarmi – potrivit cărora sediul Guvernului României constituie obiectiv de importanță deosebită pentru activitatea statului a cărui pază și protecție este asigurată cu efective de jandarmi potrivit Planului de Pază aprobat.

Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalența ”protestatar pașnic – protestatar violent”, respectiv ”protestatar violent – protestatar pașnic” s-a succedat cu repeziciune și a cuprins o masă mare de participanți la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situațiilor cu potențial degenerativ la adresa ordinii publice și siguranței cetățeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii.

Într-o societate democratică, ocuparea sediilor unor instituții fundamentale ale statului, într-un demers ”revoluționar”, este cel puțin inadecvată dacă ne raportăm la valorile morale pe care de obicei le clamăm, doar atunci când pretențiile exprimate le opunem exclusiv celorlalți și mai puțin propriei persoane.

Accesarea mecanismelor legale de reglare a exceselor de orice fel este incompatibilă cu astfel de forme de exprimare și este, de altfel, singura modalitate prin care se conferă legitimitate și autoritate unui act de dreptate, nu doar pretins la modul individual sau de grup, ci recunoscut la nivel general. Indiferent de valoarea socială prezervată, sintagma ”scopul scuză mijloacele” nu-și găsește locul într-un stat de drept, valorile constituționale consacrând într-o societate democratică nu doar drepturi de revendicat, ci și obligații de respectat.

În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a unui număr de doi jandarmi; înmulțirea situațiilor în care, în demersul de agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alți protestatari, etc.).

Într-un context în care pierderea caracterului pașnic al adunării publice s-a suprapus peste lăsarea întunericului și sustragerea unei arme de foc și a muniței aferente, imprevizibilitatea consecințelor pe care încercarea de gestionare în continuare a unui astfel de eveniment le-ar fi putut produce, inclusiv în planul răspunderii penale, în cazul în care evenimentele, odată scăpate de sub control, ar fi căpătat valențe tragice, a impus valorizarea corespunzătoare a dispozițiilor art.2 din Legea nr.60/1991 potrivit căruia ”Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat (…) şi nu pot fi continuate după ora 2300, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată”, precum și ale art.19 alin.2 din cuprinsul aceluiași act normativ, potrivit căruia, ”Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală.”

Constatările procurorului militar de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti aflat la fața locului surprind în cuprinsul procesului-verbal de sesizare din oficiu faptul că: ”În mijlocul participanţilor, au acţionat un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forţelor de ordine, cât şi la adresa protestatarilor paşnici, încercând forţarea cordonului de jandarmi. Situația a degenerat progresiv (…)”.

Urmărirea penală administrată în cauză a stabilit că, pe parcursul evenimentelor din data de 10.08.2018 au fost extrase din mulțime și sancționate contravențional un număr de 62 de persoane din care 36 au fost conduse la secțiile de poliție.

Totodată, pentru un număr de 52 de persoane au fost deschise dosare penale pentru săvârșirea de infracțiuni pe parcursul adunării publice de protest.

Deosebit de situația acestor persoane, s-au înregistrat și cazuri în care, în urma acțiunilor de izolare și extragere din mulțime a celor care se manifestau violent, aceștia au reclamat producerea de leziuni pentru investigarea cărora s-a procedat la conducerea lor la unități spitalicești, respectivele persoane revenind mai apoi în piață fără ca în cazul lor să se mai fi realizat sancționarea contravențională ori constatat săvârșirea de infracțiuni.

Pe întreg parcursul executării misiunii de asigurare a ordinii publice a existat o preocupare constantă a forțelor de ordine pentru identificarea, izolarea și extragerea din mulțime a persoanelor violente, acțiuni care au fost însă limitate de cerința asigurării integrității corporale a personalului propriu și a protestatarilor non-violenți în condițiile în care modul de exercitare a violenţelor asupra forţelor de ordine au reflectat o mutaţie în plan acţional, agresiunile manifestându-se de-a lungul întregului dispozitiv, cu mobilitate crescută, atât în zona de contact, cât şi în interiorul masei de participanţi.

Pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie, privite în ansamblul lor, au acţionat gradual pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost posibil, persoanele turbulente din mulţime.

Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor care se manifestau în mod paşnic şi civilizat.

Urmările evenimentelor din data de 10.08.2018 se prezintă în valori procentuale după cum urmează:

• s-a acordat prim-ajutor medical la 1,4% dintre manifestanți, respectiv 2,8% dintre jandarmi;
• au fost transportați la spital 0,19% dintre manifestanți și 1,18% dintre jandarmi;
• au fost internați 0,02% dintre manifestanți, respectiv 0,25% dintre jandarmi;
• au fost deteriorate un număr de 60 de căști de protecție, 62 de scuturi de protecție, 10 apărători pentru coate și genunchi;
• au fost sparte parbrizele a 12 mijloace auto și s-au produs alte deteriorări la un număr de 21 de mijloace auto etc.
• 700 de persoane au depus sesizări/memorii la parchetele militare (PMTMB și SPM) majoritatea ca urmare a îndemnului public adresat în acest sens de către organele de urmărire penală; Dintre cele 700 de persoane care au depus sesizări/memorii, 13 persoane nu au participat efectiv la protest, urmărind cursul evenimentelor în mass media, iar pentru 2 persoane situația reclamată este neclară, fapt ce nu a putut fi acoperit în cursul urmăririi penale întrucât, deși citate în mod repetat, acestea nu s-au prezentat în vederea audierii și detalierii circumstanțelor reclamate. De asemenea, 1 persoană declară că a participat la protest în data de 10.08.2018 între orele 1210 -1240, interval orar în care nu au existat incidente, despre cursul ulterior al evenimentelor luând cunoștință din mass-media cu ocazia ajungerii la domiciliu;
• din totalul celor 625 de persoane care au depus sesizări/memorii și au răspuns citației în vederea audierii, un număr de 28 de persoane au precizat că nu se consideră persoane vătămate în cauză și vor să fie audiate doar în calitate de martor cu privire la evenimentele din 10.08.2018;
• din rândul celor 597 de persoane care au depus sesizare/memorii, au fost audiate în cursul urmăririi penale și au dat declarații în calitate de persoane vătămate, un număr de 10 persoane figurează în categoria celor sancționate contravențional, iar pentru un număr de 16 persoane au fost deschise dosare penale (9 dintre acestea au fost atât sancționate contravențional cât și cercetate în dosare penale). Toate cele 17 persoane au fost sancționate contravențional/penal pentru fapte săvârșite pe parcursul mitingului din 10-11.08.2018;
• din totalul celor 700 persoane care inițial au depus sesizări/memorii la parchetul militar, un număr de 542 de persoane au reclamat exclusiv faptul că au fost expuse gazelor iritant lacrimogene, 135 persoane au reclamat faptul că pe lângă expunerea la gaze iritant lacrimogene au suferit și vătămări corporale ca urmare a acțiunilor jandarmilor, 3 persoane au reclamat exclusiv vătămări corporale ca urmare a acțiunilor jandarmilor, 17 persoane au reclamat modul de intervenție și de exprimare (injurios) al jandarmilor față de manifestanți, la modul general, 1 persoană a reclamat modul în care au acționat manifestanții împotriva jandarmilor, 1 persoană a reclamat modul defectuos în care a fost organizat protestul, iar 1 persoană a reclamat persoanele care au incitat la depunerea de plângeri penale împotriva jandarmilor;
• în susținerea afirmațiilor formulate, un număr de 131 persoane au depus certificate medico-legale. Dintre acestea, pentru 32 de persoane nu s-au prescris zile de îngrijiri medicale, fie cu motivația că persoanele expertizate nu au prezentat la momentul examinării leziuni care să necesite zile de îngrijiri medicale, fie leziunile reclamate erau mai vechi și nu aveau legătură de cauzalitate cu evenimentele din data de 10.08.2016, înregistrându-se în același timp și 7 situații în care s-au prescris zile de îngrijiri medicale pentru leziuni a căror legătură de cauzalitate cu evenimentul reclamat (expunerea la substanțe iritant-lacrimogene și/sau lovituri aplicate de jandarmi în data de 10.08.2018) nu s-a putut stabili.

Au fost înregistrate și situații în care jandarmi, aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu, ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari, fapt pentru care a fost dispusă declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Download (PDF, 352KB)