DNA, la 20 de ani: 15.000 de corupți trimiși în judecată (60 din Guvern). Prejudicii de 5,4 miliarde euro
DNA a trimis în judecată, în cei 20 de ani de activitate, aproximativ 15.000 de persoane acuzate de corupţie, dintre care 60 au fost membri ai Guvernelor care s-au succedat, corupți care au produs un prejudiciu total de 5,4 miliarde euro.
Potrivit bilanţului de activitate al DNA, printre persoanele deferite justiţiei se află 400 de primari, 800 de directori de instituţii publice şi companii naţionale, 160 de procurori şi judecători, 60 de membri ai Guvernului (doi prim-miniştri, miniştri, secretari de stat), 40 de preşedinţi de preşedinţi de consilii judeţene sau 1.000 de poliţişti.
Printre altele, au fost trimişi în judecată 2.300 de inculpaţi pentru fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total de 300 milioane de euro.
De asemenea, procurorii DNA au instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni în valoare de peste 4 miliarde de euro.
În ultimii 10 ani, valoarea totală a bunurilor date, oferite, cerute sau primite ca mită în dosarele trimise în judecată se ridică la aproximativ 1 miliard de euro.
În prezent, DNA susţine că investighează dosare cu prejudicii estimate la 4 miliarde de euro.
Alte repere ale istoriei DNA:
- 30 milioane de euro – cea mai mare mită reţinută într-un dosar de mare corupţie privind achiziţii publice;
- 60 milioane euro – cea mai mare valoare a despăgubirilor pronunţate prin hotărâre definitivă de o instanţă într-un dosar întocmit de DNA. Este vorba de dosarul privatizării frauduloase a ICA, în care a fost condamnat Dan Voiculescu;
- 22 milioane euro – cea mai mare sumă confiscată printr-o hotărâre definitivă într-o cauză de corupţie de nivel înalt;
- 15 ani şi 8 luni – cea mai mare pedeapsă aplicată de instanţă într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA.
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Crin Bologa, a spus în discursul său că, la înfiinţarea acestei instituţii, „România era captivă unor reţele care fraudau resursele publice”, dar acum DNA este puternică şi „nu va face paşi înapoi în lupta anticorupţie”.
„Înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie în anul 2002 – transformat apoi în Departamentul Naţional Anticorupţie şi în anul 2005 în Direcţia Naţională Anticorupţie – a fost o necesitate a istoriei societăţii româneşti post-decembristă. Cetăţenii României erau dezamăgiţi, pentru că ţara era captivă unor reţele care fraudau resursele publice şi, de asemenea, puneau în pericol intrarea ţării în UE. Lupta anticorupţie era o condiţie esenţială pentru încheierea procesului de aderare şi este un factor determinant pentru menţinerea parcursului nostru european şi dezvoltarea societăţii româneşti”, a arătat Crin Bologa.
El a adăugat că rezultatele instituţiei pe care o conduce au fost importante pentru aderarea ţării noastre al Uniunea Europeană, România având acces la fonduri de miliarde de euro.
„De a lungul existenţei sale, Direcţia Naţională Anticorupţie a avut atât momente mai bune, cât şi momente mai grele, dar în permanenţă a fost eficientă, devenind un model de organizare şi funcţionare pentru alte structuri anticorupţie din diverse state ale lumii. Obstacolele întâlnite nu ne-au doborât, ci ne-au făcut mai puternici. Şi, ca urmare a activităţii noastre, România a avut acces la fonduri europene de ordinul miliardelor de euro, iar pentru bugetul public au fost salvate resurse financiare de aceleaşi proporţii. (…) Activitatea noastră este o dovadă a patriotismului nostru. Asigurăm cetăţenii României că DNA este puternică şi nu va face paşi înapoi în lupta anticorupţie, a mai spus procurorul şef al DNA.
Iată și bilanțul pentru anul 2021:
