Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ACTUALITATE: Air Schengen, din 31 martie / ACTUALITATE: România trece la ora de vară, de duminică / 

Breaking News:

DOCUMENT. Raportul GRECO, despre numirea șefilor DNA, DIICOT și PÎCCJ: „Noua lege îi lasă în continuare un rol important ministrului Justiţiei”

Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) a constatat că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a rămas în continuare, prin noua lege inițiată chiar de el,  cu „un rol important” în procesul de numire a procurorilor-șefi ai DNA, DIICOT și Parchetului General, în ciuda recomandării de acordare a unui rol sporit Consiliului Sueprior al Magistraturii. (Vezi document la finalul articolului)

Astfel, recomandarea a fost parțial implementată și „nu pare că rolul CSM a sporit mai mult decât marginal”, se arată în raportul GRECO publicat miercuri.

Concret, noua procedură, intrată în vigoare odată cu noile legi ale justiției, prevede exact ca și până acum, ca procurorii șefi să fie propuși de ministrul Justiției și numiți de președintele Klaus Iohannis, după avizul consultativ al CSM.

Proiectul legii CSM inițiat de Predoiu, adoptat în procedură de urgență în Camera Deputaților. Contestat de USR și AUR

Președintele comisiei de interviu de la Ministerul Justiției este chiar Cătălin Predoiu, care va trimite propunerile către președintele Klaus Iohannis, indiferent dacă CSM leva aviza negativ – așa cum a procedat în urmă cu aproape 3 ani ani.

Amintim că Predoiu a lansat, pe 27 decembrie 2022, procedurile de numire a procurorului-general al României și a procurorului–șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Actualul procuror general, Gabriela Scutea, și actualul șef al DNA, Crin Bologa, își încheie mandatul la 21 februarie 2023, însă cei doi mai pot candida pentru un nou mandat de 3 ani, potrivit legii.

Predoiu lansează, în prag de Anul Nou, alegerile pentru procurorul general și șeful DNA, dar nu și al DIICOT

În ceea ce privește șefia DIICOT, Predoiu a aruncat la coș întreaga procedură inițiată de antecesorul său, Stelian Ion, astfel că Parchetul Anti-Mafie este condus interimar, de 2 ani și jumătate, de Oana Pâțu, după ce Giorgiana Hosu a demisionat forțat, în septembrie 2020, după ce soțul eu a fost condamnat pentru corupție.

Predoiu a pus cruce alegerilor pentru un nou șef al DIICOT, declanșate de Stelian Ion

Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR), a declanșat, în vara lui 2021, procedura pentru numirea unui nou șef la DIICOT, dar acesta a fost revocat intempestiv de premierul de atunci, Florin Cîțu, exact înainte de selecția candidaților.

Inițial, procedura a fost suspendată de ministrul interimar al Justiției, Lucian Bode (PNL), care acum conduce Afacerile Interne, în Guvernul Ciucă.

Întreg procesul a fost anulat, iar de atunci Iohannis și Predoiu nu s-au grăbit să reia procedurile. 

Între timp, Giorgiana Hosu s-a pensionat la doar 58 de ani și primește o pensie specială uriașă.

Predoiu l-a achitat cu de la sine putere pe soțul fostei șefe a DIICOT, Dan Hosu, condamnat inițial 

În urmă cu câteva zile, Predoiu a anunțat public că Dan Hosu a fost achitat, deși sentința va fi pronunțată abia pe 7 februarie. Pentru a se apăra, ministrul PNL a invocat faptul că a avut informații „din surse neoficiale”. 

Predoiu a dat sentința înainte de pronunțarea Curții de Apel (7 februarie): Dan Hosu, soțul fostei șefe a DIICOT, este ACHITAT

Fragmentul din raportul GRECO referitor la numirile procurorilor șefi:

„Recomandarea xiii.

52. GRECO a recomandat ca procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură. (…)

56. GRECO ia act de noile evoluţii legislative cu privire la numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte din parchet. Potrivit art. 144 alin. 1 din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Preşedintele României decide cu privire la numirea procurorilor în cele mai înalte funcţii, la propunerea Ministrului Justiţiei. Aceasta îi lasă în continuare un rol important Ministrului Justiţiei în procedura de numire, dat fiind că el/ea trebuie să selecteze candidaţi şi să facă o propunere motivată pentru fiecare din funcţiile manageriale (art. 147 alin. (1).

Cu toate acestea, CSM pare să fi primit un rol ceva mai puternic în această procedură (art. 148 alin. 2), dat fiind că trebuie să emită o opinie care face ca Ministrul să-şi reconsidere alegerea candidatului. În orice caz, legea nu prevede mai mult decât un rol consultativ al CSM pentru propunerea finală a Ministrului Justiţiei. Din acest motiv, nu pare că rolul CSM a sporit mai mult decât marginal. Cu toate acestea, GRECO nu poate evalua vreo practică la acest moment, dat fiind că legea abia a fost adoptată.

57. GRECO reţine că, referitor la revocarea procurorilor din funcţiile înalte din parchet, Secţiunea a 3-a din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede motive concrete de revocare. Aceste motive sunt verificate de către Inspecţia Judiciară, care elaborează un raport transmis către CSM (Secţia pentru procurori) pentru discuţii, iar procurorul în cauză este notificat şi poate formula obiecţii. Decretul de revocare emis de Preşedinte la propunerea Ministrului Justiţiei cu avizul Secţiei pentru procurori a CSM poate fi contestat la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a cărei hotărâre este definitivă.

58. Per total, GRECO recunoaşte că procedura de numire a fost făcută mai transparentă şi au fost stabilite criterii pentru numirea şi revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte din parchet. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă în practică CSM a primit un rol mai puternic în această procedură.

59. GRECO concluzionează că recomandarea xiii a fost implementată parţial”.

Download (PDF, 696KB)

0 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv