La 5 ani de la tragedia din Institutul de Boli Infecțioane „Prof. Dr. Matei Balș”, în care au murit pe loc 4 pacienți și alți 9 pacienți ulterior, au fost trimiși în judecată doi inculpați, de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Este vorba despre:z
- Simona Corina Gabriela Ilie (fostă Bereziţchi), şef Birou Achiziţii în cadrul spitalului, acuzată de abuz în serviciu şi distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru
- Mihăiţă Dănilă – cadru tehnic PSI al spitalului şi administrator al firmei Midan Fire Exit SRL (societate care presta servicii de intervenţie pentru situaţii de urgenţă la spiral) – acuzat de distrugere din culpă.
Totodată, au fost deferite justiției două persoane juridice, suvb acuzația de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru:
- Institutul „Matei Balş”
- firma Midan Fire Exit SRL.
Incendiul devastator a izbucnit pe 29 ianuarie 2021, în jurul orei 05:05, în Pavilionul V, unde erau internați pacienți infectați cu SARS-Cov-2, a căror îngrijire presupunea administrarea continuă de oxigenoterapie.
Din probele administrate a rezultat că institutul a contractat servicii de intervenţie pentru situaţii de urgenţă cu societatea Midan Fire Exit SRL, neavizată de IGSU şi lipsită de resursele necesare, şi a tolerat, în contextul lipsei agentului termic, introducerea şi utilizarea de surse externe de încălzire în saloanele destinate pacienţilor dependenţi de oxigenoterapie. Personalul medical cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască prezenţa aerotermelor, controalele la intrarea în unitate nu au fost eficiente, iar în unele cazuri cadrele medicale au permis în mod explicit introducerea acestora.
Conform procurorilor, institutul nu a identificat şi nu a evaluat riscurile asociate utilizării surselor electrice de încălzire în spaţii cu concentraţie ridicată de oxigen – deşi normele sanitare interziceau în mod explicit folosirea reşourilor, radiatoarelor şi aerotermelor în saloanele cu oxigen activ tocmai pentru că aerul îmbogăţit cu oxigen face extrem de uşoară aprinderea materialelor textile.
Personalul nu a fost instruit corespunzător cu privire la acest pericol specific, nu a existat un plan efectiv de măsuri la incendiu adus la cunoştinţa angajaţilor şi nu a fost verificată niciodată, pe durata pandemiei, concentraţia de oxigen din saloane. Lipsa unui serviciu de urgenţă conform şi funcţional a determinat imposibilitatea limitării consecinţelor incendiului după izbucnirea acestuia.
„Ancheta a stabilit că dezastrul a fost rezultatul unui concurs de cauze independente şi complementare, fiecare dintre inculpaţi suprimând, prin conduita sa, un mecanism distinct de prevenire sau limitare a consecinţelor incendiului: contractarea unui serviciu privat de urgenţă neconform, cu încălcarea legislaţiei achiziţiilor publice, în scopul favorizării unui operator lipsit de capacitate reală de intervenţie; tolerarea utilizării surselor externe de încălzire în saloane cu aport activ de oxigen; cumulul de roluri incompatibile exercitat de aceeaşi persoană, în calitate de furnizor de facto şi responsabil tehnic PSI simultan al aceleiaşi unităţi sanitare”, au concluzionat procurorii.
