Guvernul Bolojan a sesizat, joi, Curtea Constituțională (CCR) privind un posibil conflict juridic cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema restanțelor la majorările salariale pentru care magistrații le-au obținut, din buzunarele românilor, unde altundeva? În instanțele de judecată!
Amintim că, în luna mai 2023, fosta conducere a ÎCCJ și a Parchetului General au majorat cu 25%, retroactiv pe 5 ani, salariile magistraților.
Cadoul lui Predoiu
Corbu (ÎCCJ) și Florența (Parchetul General) au majorat cu 25%, retroactiv pe 5 ani, salariile magistraților
Acest lucru a fost posibil după ce, prin noile legi ale Justiției promovate de ministrul de atunci Cătălin Predoiu, ÎCCJ și Parchetul General sunt ordonatori principali de credite.
Iar acum cine este ministru interimar al Justiției?!? Tot Cătălin Predoiu! Care se vede nevoit să facă demersurile pentru a rezolva această problemă.
Corbu și Florența s-au trezit stăpâni pe banii românilor
Corina Corbu și Alex Florența au invocat faptul că există mai multe hotărâri judecătorești definitive emise de Tribunalul Dâmbovița și Curtea de Apel Ploiești prin care s-a stabilit că personalul din justiție (judecători, procurori, magistrați asimilați, grefieri, consilieri de probațiune etc.) beneficiază de un indice de salarizare (valoare de referință sectorială – VRS) de 605,225 lei, nu de 484,18 lei cum s-a stabilit prin Legea salarizării unitare 153/2017.
Potrivit ordinelor semnate de Corina Corbu și Alex Florența, salariile personalului din instanțe au fost majorate cu 25%, retroactiv, de data de 1 ianuarie 2018, iar cele ale personalului din parchete, de la data de 7 decembrie 2018.
Savonea face legea
Guvernele Ciucă și Ciolacu nu a plătit aceste majorări. Anul acesta, la sârșitul lunii martie, noua șefă a ÎCCJ, Lia Savonea, a dat în judecată Guvernul Bolojan, solicitând aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Mai mult, Instanța supremă a cerut Curții de Apel București „amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor (Alexandru Nazare – n.r.) și prim-ministrul României (Ilie Bolojan – n.r.”, precum și penalități de 2% pe zi de întârziere”.
UPDATE! Savonea (ÎCCJ) a dat în judecată Guvernul și cere CAB amendarea premierului Bolojan și a ministrului Nazare
Iar, cum era de așteptat, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Instanței supreme, în luna mai.
Guvernul a contestat decizia. Următorul termen în dosar este programat pentru 9 iulie.
9 milioane de euro, din buzunarele românilor
Premierul interimar Ilie Bolojant a declarat joi, înainte de ședința Guvernului în care a fost adoptată sesizarea CCR: „Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, nu de a decide modul în care sunt distribuiți banii publici”.
Potrivit premierului interimar, la plata a 4,8 miliarde de lei reprezentând restanțe, instanța a stabilit penalități de 1% pe zi din suma solicitată, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, echivalentul a circa 9 milioane de euro.
Premierul a avertizat că impactul financiar ar putea fi și mai mare, întrucât există solicitări similare și din partea parchetelor, estimate la aproximativ 3 miliarde de lei.
„Stabilirea bugetului și rectificările bugetare reprezintă atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului, potrivit Legii finanțelor publice și Codului administrativ.. Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici din bugetul general consolidat”, a precizat Bolojan.
Risc de precedent
Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de hotărâre judecătorească afectează principiul separației puterilor în stat și poate produce dezechilibre majore asupra bugetului public.
Premierul a mai spus că, dacă hotărârea va rămâne definitivă, aceasta ar putea crea un precedent:„Orice ordonator nemulțumit de sumele alocate ar putea solicita în contencios administrativ obligarea Ministerului Finanțelor să îi suplimenteze bugetul, sub presiunea unor penalități”
