Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dispus, vineri seară, arestarea preventivă a 16 inculpați din gruparea mercenarului Horațiu Potra și arestarea la domiciliu a altor doi, iar pentru Potra, fiul și un nepot de al său a emis mandate de arestare în lipsă.
Potra și ai lui ar fi plecat la Dubai cu două zile înainte de perchezițiile procurorilor Parchetului General la locuința sa, unde au descoperit un seif cu bani și mai multe arme și muniție.
Potra, fiul și nepotul lui au fost dați în urmărire națională, conform procedurii, apoi în urmărire internațională.
Horaţiu Potra și ceilalți inculpați, în mare parte foști luptători în Legiunea Străină și în Congo, sunt acuzați de tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică.
Procurorii Parchetului General demonstrează în dosar legătura lui Potra cu Călin Georgescu și planul lor de „destabilizare”, acesta din urmă fiind ridicat din trafic și dus la audieri exact în ziua perchezițiilor, apoi plasat sub control judiciar pentru 6 capete de acuzare, între care și cea de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată.
Călin Georgescu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile; 6 capete de acuzare
Conform Parchetului, pe 4 decembrie 2024, cu două zile înainte de anularea alegerilor prezidențiale din turul 1, Potra, care se afla în Congo, a fost contactat de Andrei Avram, lider al grupării „Ciurarii”, specializat în trafic de persoane și proxenetism, care i-a comunicat că „mâna dreaptă” a lui Georgescu ar dori să poarte o discuție cu el.
Potra a venit în România, făcând escală în Dubai, iar la București s-a cazat la un hotel, unde fuseseră rezervate mai multe camere.
Tot pe 4 decembrie 2024, Călin Georgescu l-a contactat telefonic pe Eugen Sechila, căruia i-a relatat despre existența unui plan pe care i-l va transmite când se vor întâlni, susținând că „îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia’ și menționând că ‘după aceea îi setez eu”.
Pe 5 decembrie, Romeo Mihai Anechitei, membru în dispozitivul de protecție al lui Georgescu, a trimis unor cadre MAI un mesaj text cu conținut alarmist, potrivit căruia exponenți ai clanurilor interlope ar fi primit arme de foc, acestora garantându-li-se exonerarea de răspundere penală.
„Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe rețelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autoritățile ar urmări uciderea unor participanți la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgență, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmați de autorități, urmărind astfel decredibilizarea instituțiilor statului român și crearea unui sentiment de teamă în rândul populației‘, spun procurorii.
În dimineața zilei de 7 decembrie 2024, are loc celebra întâlnire în condiții de clandestinitate de la ferma din Ciolpani, unde participă Călin Georgescu, Horațiu Potra, Eugen Ionuț Sechila, Alexandru Ștefan Vornicu, șoferul lui Georgescu Călin și bodyguardul acestuia, Marin Burcea.
Procurorii atată că întâlnirea prezintă o importanță deosebită, pentru modul în care se vor derula evenimentele ulterior: „Probele administrate dovedesc că Georgescu a acționat ca un lider strategic al întâlnirii, fiind cel care a inițiat contactul și a reunit participanții într-un cadru controlat. Telefonul primit în dimineața zilei de 07.12.2024 de proprietarul fermei și sosirea treptată a participanților sugerează o organizare atentă, menită să evite suspiciuni și să asigure un mediu izolat, ferit de ochii publicului. La ferma din Ciolpani, participanții menționați anterior au avut o discuție în condiții de confidențialitate, lucru confirmat de probele de la dosar, participanții fiind foarte preocupați de anularea alegerilor prezidențiale. Discuțiile au fost conduse de Călin Georgescu, el fiind și cel care i-a chemat în acea locație pe Horațiu Potra, Ionuț Sechila și celelalte persoane din anturajul acestora. De altfel, dacă Georgescu era un obișnuit al locului, ceilalți se deplasau pentru prima oară în respectiva locație. Prin atitudinea sa dominantă, el a stabilit regulile interacțiunii, a impus tăcerea în fața personalului fermei și a dictat desfășurarea evenimentului, demonstrând o autoritate incontestabilă asupra celorlalți participanți”.
Modul în care a avut loc această întâlnire și evenimentele ulterioare „conduc în mod clar la concluzia că a fost pus în discuție un plan bine structurat, care a început să fie implementat imediat după reuniune”.
„Secvența logică a acțiunilor și corelarea acestora cu discuțiile purtate au vizat stabilirea unor direcții obiective precise. Rapiditatea și coerența cu care s-au desfășurat evenimentele ulterioare demonstrează că participanții au urmărit punerea în aplicare a unor decizii strategice, planificate minuțios. Prin organizarea ei într-un cadru privat, cu participanți atent selectați și un grad ridicat de secretomanie, Călin Georgescu a demonstrat o strategie calculată pentru a influența deciziile și a coordona acțiunile celor prezenți. Ulterior, acțiunile lui Horațiu Potra și declarațiile publice ale lui Călin Georgescu sugerează că această întâlnire a fost o etapă pregătitoare pentru evenimente destabilizatoare menite să creeze haos și nesiguranță, afectând astfel procesul democratic”, scriu procurorii în dosar.
Imediat după întâlnirea de la Ciolpani, Călin Georgescu l-a apelat pe Dan Ciprian Grăjdeanu, liderul organizației radical-naționaliste „Frăția Ortodoxă” și un apropiat al lui Eugen Sechila, căruia i-a menționat că, în cursul zilei următoare, va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, încheind apelul prin sintagma „Viața sau Țara”.
Pe 8 decembrie 2024, Potra și mercenarii lui se deplasează spre București pentru a organiza acțiuni de destabilizare, însă sunt interceptați pe drum de polițiști și reținuți.
Însă judecătorii l-au pus în libertate pe Potra, considerând că acesta nu este un pericol public.
