Cum era de așteptat, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, a decis joi să atace la Curtea Constituţională (CCR) Legea prin care Guvernul Bolojan a modificat sistemul de pensii speciale pentru magistrați. (Vezi document la finalul articolului)
Premierul Ilie Bolojan, care și-a angajat răspunderea în Parlament pe această lege, luni, a amenințat cu demisia dacă acest act normativ va pica la CCR: „Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”.
Actul normativ prevede că vârsta de pensionare a magistraților va crește la 65 de ani, treptat, în următorii 10 ani, iar pensia lor nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este în prezent. O altă modificare este că pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime, în condițiile în care acum se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
Noua șefă a Instanței supremă, Lia Savonea, care a fost aleasă în avans în această funcție de Secția de judecători a CSM cu 9 voturi „pentru” și unul împotrivă, a convocat joi secțiile unite ale judecătorilor, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând neconstituționalea a 8 articole din actul normativ.
În primul rând. ICCJ susține că nu există nicio justificare pentru modificarea imediată a unui domeniu abia reglementat.
- Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție privind principiul statului de drept
„Reglementarea vizează statutul judecătorilor și procurorilor, care trebuie să se bucure de stabilitate, întrucât lipsa acesteia afectează în mod grav independența justiției. Un sistem judiciar „reformat” de la un an la altul, în funcție de voința politică a celor aflați temporar la putere, nu mai poate fi considerat independent”, sesizează ÎCCJ.
Regimul de pensionare al magistraților a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024 și prin care s-a stabilit creșterea eșalonată vârstei de pensionare la 60 de ani; impunerea ca vechimea minimă de 25 de ani în magistratură și stabilirea pensiei prin raportare la media veniturilor brute din ultimele 48 de luni (cuantumul brut fiind 80% din această bază), cu condiția ca pensia netă să nu depășească nivelul ultimei indemnizații.
Noul demersul normativ al Guvernului Bolojan, adoptat la un an distanță, „constituie într-o încălcare flagrantă a principiului securității juridice”, reclamă ICCJ.
CSM a refuzat să dea avizul pe noua lege
În al doilea rând, ICCJ arată Guvernul că a adoptat noua lege fără avizul CSM – care a refuzat să-l dea, invocând faptul că instanțele și parchetele și-au suspendat subit activitatea.
„Deși inițiatorul a învestit CSM cu solicitarea de emitere a avizului cu privire la proiectul de lege sus-menționat, la 29 august 2025 Guvernul a aprobat o altă formă, substanțial diferită, a actului normativ decât a celui transmis CSM spre avizare, iar la 1 septembrie 2025 Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament pe acest proiect de lege, ceea ce echivalează cu inexistența solicitării avizului pe proiectul de lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea. A admite că ar exista posibilitatea de a se transmite un proiect incipient pentru ca, în final, asumarea răspunderii să se facă pe un cu totul alt proiect ar echivala cu lipsirea de orice finalitate a procedurii consultării puterii judecătorești, procedură căreia îi corespunde avizul CSM”, se arată în sesizarea către CCR.
- „Legea este neconstituțională în ansamblul său întrucât nesocotește flagrant exigențele constituționale referitoare la principiul securității juridice și al încrederii legitime, precum și la interzicerea discriminării, corelate cu principiul independenței justiției, în componenta sa instituțională, contrar art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 și art. 124 alin. (3) din Constituția României”.
Totodată, ÎCCJ susține că noua lege „generează coexistența a trei regimuri distincte de pensionare a magistraților, rezultat al unor intervenții legislative succesive într-un interval extrem de scurt, ceea ce conduce la nesocotirea principiilor stabilității și securității juridice și creează o nouă falie între generațiile de magistrați”.
Astfel, o categorie de magistrați va beneficia de pensia de serviciu conform reglementărilor valabile până la 1 ianuarie 2024, alta – în temeiul Legii nr. 282/2023, aplicabilă între 1 ianuarie 2024 și momentul intrării în vigoare a noii propuneri legislative, iar ultima categorie va ieși la pensie în condițiile stabilite de Legea Bolojan.
„Asta va conduce la discriminări evidente cu privire la elemente esențiale ale statutului magistratului, încălcând astfel principiul constituțional al egalității în drepturi”, se arată în sesizarea ICCJ.
„Tehnica de asumare a răspunderii încalcă normele legislative și a fost folosită abuziv”
- „Legea încalcă art. 114 din Constituție cu referire la condițiile în care Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege”.
Instanța supremă menționează în sesizarea CCR că tehnica de asumare a răspunderii încalcă normele legislative și a fost folosită abuziv.
„Asumarea răspunderii în maniera în care a fost făcută, asupra unui număr de peste 20 de acte normative, care reglementează domenii din cele mai diverse, încalcă normele de tehnică legislativă. Simpla divizare în 5 pachete legislative nu poate acoperi viciul de neconstituționalitate de vreme ce asumarea răspunderii s-a făcut într-o ședință unică, printr-un procedeu artificial menit a conferi o aparență de legalitate. În realitate, nu se poate susține că asumarea răspunderii Guvernului este divizată în 5 pachete, asumarea răspunderii Guvernului fiind unică, indiferent de denumirea sub care ar fi grupate actele normative asupra cărora se angajează răspunderea”, acuză instanța supremă, subliniind că se impune sancționarea comportamentului Guvernului, ca fiind contrar rigorilor constituționale, iar legea să fie declarată neconstituțională în ansamblul ei.
- „Încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul legalității”.
În sesizarea CCR, Înalta Curte mai susține că Legea Bolojan încalcă cerințele de claritate, precizie, cât și cele de predictibilitate și stabilitate juridică, care alcătuiesc principiul securității legislative.
În susținerea motivului de neconstituționalitate, ICCJ arată că introducerea condiției suplimentare de vechime în muncă este „complet necorelată cu celelalte două condiții impuse cumulativ, respectiv cea de vechime în magistratură și vârsta, fiind neclar chiar din perspectiva unui magistrat cum se interpretează previzibil textul de lege”.
ÎCCJ mai reclamă că noul proiect de lege stabilește tranșe de vechime foarte scurte, prima doar de 1 an și 3 luni, iar următoarele de 2 ani, și că sunt neclare sintagmele „vârsta standard de pensionare” și „data pensionării”.
- „Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție prin raportare la prevederile art. 124 alin. (3) și ale art.147 (4) sub aspectul nesocotirii principiului securității raporturilor juridice și principiului independenței justiției”.
Înalta Curtea subliniază în sesizarea CCR că „stabilitatea legislativă este în mod serios afectată atunci când, așa cum este cazul de față, o lege este modificată la un interval de timp extrem de scurt (mai înainte chiar de împlinirea perioadei de aplicare a normelor sale tranzitorii), aceasta neapucând practic să producă decât prea puțin timp efectele juridice urmărite la adoptarea ei, pentru a putea permite identificarea unui indiciu real și serios privind riscul apariției unor dificultăți sau inechități în aplicarea ei viitoare”.
- „Încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) și art. 124 din Constituție. Modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu în funcție de indicele de inflație”
ICCJ reclamă că soluția adoptată prin prezenta lege cu privire la modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu încalcă nu doar dispozițiile constituționale, prin crearea a două regimuri juridice distincte de echilibrare a pensiilor magistraților în raport cu evoluțiile economice ulterioare, pe unele supunându-le actualizării în raport cu remunerația magistraților în activitate, iar pe altele indexării, în funcție de data ieșirii la pensie.
- „Încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind principiul egalității în drepturi”.
În sesizarea către CCR, Înalta Curte subliniază că stabilirea unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani prin noul actul normativ se îndepărtează și ea de sistemul de pensii public, care prevede un stagiu minim de cotizare contributiv de 15 ani și un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, neexistând un criteriu obiectiv pentru instituirea unui asemenea regim restrictiv în contextul în care vizează aceeași ipoteză a vechimii în muncă.
„Caracterul profund nejustificat al reglementării unei condiții suplimentare de vechime totală în muncă de 35 de ani suprapusă peste cea de vechime de 25 de ani numai în funcțiile prevăzute de lege este o dată în plus evidențiat de faptul că pensia de serviciu a magistraților este strâns legată de conceptul de „carieră în magistratură”, astfel încât vechimea în muncă (care poate include și perioade de activitate în profesii non-juridice) nu poate reprezenta temeiul legal al acordării ei”, critică ÎCCJ.
- „Încălcarea dispozițiilor art. 124 din Constituție privind independența justiției coroborat cu art. 147 alin. (2) și art.148 (2) și (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale”.
Magistrații ICCJ susțin în sesizarea CCR că prin adoptarea unor soluții legislative succesive diferite, într-o perioadă relativ scurtă, „legiuitorul a diminuat beneficiul pensiei de serviciu a magistraților până la diluarea lui la nivelul la care acesta nu mai poate constitui un răspuns adecvat scopului instituirii sale: acela de a asigura una din garanțiile structurale ale principiului independenței justiției, ca atribut al statului de drept”.
Înalta Curtea amintește de deciziile anterioare ale Curții Constituționale prin care s-a stabilit ca valoarea pensiei de serviciu să fie la un nivel cât mai apropiat posibil de cel avut de ultima remunerație primită.
„În pofida acestor cerințe care au dobândit deja în ordinea juridică națională un rang constituțional, legiuitorul a ales să ignore încă o dată importanța deținută de pensia de serviciu a magistraților în economia principiului independenței justiției”, reclamă ICCJ.
- „Încălcarea principiului neretroactivității prevăzut de art. 15 alin. (2) prin raportare la art. 124 alin. (3) și la art. 1 alin. (5) din Constituție”.
În sesizarea către CCR, Instanța Supremă invocă și caraterul contradictoriu al regimului juridic al pensiei de serviciu.
„Deși intenția de reglementare este aceea ca persoanelor cărora le-au fost emise decizii de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, precum și celor cărora li se emit decizii după această dată în baza unor cereri formulate anterior ori celor care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior acesteia, să li se aplice regimul juridic al sistemului de ieșire la pensie de la momentul îndeplinirii condițiilor prevăzute de acesta, cu toate acestea prevederile alin. (4) interferează cu privire la drepturile consolidate în baza legislației anterioare”, se arată în sesizarea CCR.
„Pensiile grefierilor, în contextul noii reglementări, nu mai pot fi considerate pensii de serviciu”
În finalul sesizării CCR, ÎCCJ reclamă că pensiile grefierilor, în contextul noii reglementări, nu mai pot fi considerate pensii de serviciu, atâta timp cât prin creșterea condițiilor de vechime și de vârstă, respectiv scăderea procentului aplicat bazei de calcul, au ajuns să fie extrem de apropiate de cele care ar fi stabilite în temeiul legii generale.
„În condiţiile în care această categorie profesională are un rol esențial la bunul mers al sistemului judiciar, fiind deopotrivă supusă unui statut profesional caracterizat de un înalt grad de răspundere dar și de un regim strict al incompatibilităților și interdicţiilor, argumentele care fundamentează dreptul la o pensie de serviciu în lumina jurisprudenței Curții Constituționale sunt pe deplin aplicabile în continuare, în ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor. Cu toate acestea, adoptarea legii de față – care apropie considerabil cuantumul pensiei de serviciu de cea stabilită strict în regim de contributivitate – este de natură să golească de conținut acest drept, care devin un drept teoretic și iluzoriu”, conchide ICCJ în sesizarea CCR.
