Justiția lui Iohannis și Predoiu. Scutea: „Pensionările masive au lăsat zeci de parchete cu un singur procuror”

Justiția lui Iohannis și Predoiu își arată „roadele”: valurile de pensionări la vârste reduse au lăsat zeci de parchete cu un singur procuror, iar câteva dintre ele – chiar fără niciunul.

Este și constatarea procurorul general Gabriela Scutea, care candidează pentru un nou mandat de 3 ani, deși instituțiile de anchetă au rămas chiar în primul său mandat fără angajați.

Potrivit bilanţului activitatății Ministerului Public, prezentat marţi de Gabriela Scutea, în 2022 şi-au încetat activitatea 277 procurori, dintre care 256 prin pensionare, 17 – numiţi judecător, 3 prin demisie şi un procuror a fost condamnat la închisoare, pentru săvârşirea unei infracţiuni.

Predoiu face pe niznaiul: „Nu pledez pentru o subordonare operativă a procurorilor la ministrul Justiţiei”

„Gradul de ocupare a posturilor de procuror, la 31 decembrie 2022, a fost de 74,19%, faţă de 79,48% la 31 decembrie 2021. Scăderea cu peste 5% necesită precizarea că Ministerul Public a pierdut din bagajul de experienţă prin eliberarea din funcţie a procurorilor de la parchete superioare, în cea mai mare parte. 277 de procurori eliberaţi din funcţie reprezintă aproape dublu faţă de 2020 (140) şi plus 65% faţă de 2021 (168). Raportul net eliberări din funcţie/numiri în funcţie pe totalul intervalului 2020-2022 este 2,07 la 1″, a declarat Scutea.

Ea a precizat că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin nu există niciun procuror, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăţei sunt doi procurori stagiari, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia funcţionează fără un procuror definitiv coordonator de stagiu.

Horodniceanu (CSM), atac la Predoiu: „Am asistat la modificarea Codurilor penale după cum dictau interesele unor lideri urmăriţi penal”

De asemenea, 12 parchete au avut, pe perioade mai scurte sau mai extinse, un singur post ocupat.

„În plus privinţa DNA, în anul 2022, funcţionarea a fost orientată de măsuri care să conducă la îndeplinirea unui jalon în cadrul PNRR, respectiv ocuparea a minim 85% din posturile de procuror până în iunie 2023. De la indicatorul 75,38% în ianuarie 2022, în luna decembrie 2022 gradul de ocupare a fost 70,26%. În concret, recrutarea pentru DNA se face de la celelalte parchete, astfel încât şi dinamica resurselor umane în interiorul sistemului produce dezechilibre – prin promovări şi transferuri”, a mai spus şefa Parchetului General.

Pe parcursul anului 2022, au existat parchete de pe lângă judecătorii care au funcţionat cu un singur post de procuror ocupat prin numire, ca urmare a promovărilor sau eliberărilor din funcţie.

Există mai multe unităţi de parchet care funcţionează aproape constant cu schema incompletă, uneori şi la jumătate sau mai puţin de jumătate din numărul posturilor prevăzute.

Mai mulți șefi numiți prin delegație decât prin concurs

În ceea ce priveşte gradul de ocupare al funcţiilor de conducere, la sfârşitul anului 2022, din totalul de 652 de funcţii prevăzute la nivelul Ministerului Public, erau ocupate efectiv un număr de 277, iar 312 posturi de conducere erau ocupate prin delegare.

De asemenea, dintr-un număr total de 254 posturi de specialişti prevăzute în statele de funcţii şi de personal aprobate prin ordinul ministrului Justiţiei, au fost ocupate 219 posturi, iar 35 posturi au rămas vacante. 

Iată bilanțul prezentat de Scutea:

1. Rezultatele activității: cât, cine, cum

„În continuitate cu concluziile și direcțiile prezentate în ședința Adunării generale din septembrie 2022, obiectivul anului 2022 a fost să recuperăm integral scăderea produsă în anul 2020, reperul fiind anul 2019. Eforturile noastre au dat rezultat în proporție de 97%.

Au crescut nesemnificativ cauzele de soluționat, fiind nou intrate 615.057 de cauze; cauzele soluționate au avut o creștere mai bună față de anul anterior (+1,6%).

Rata de soluționare a cauzelor a variat față de anul 2021, de la  66%  la 45% [PCA], de la 38% la 37% [PT], respectiv constantă la 29% [PJ]. Indicatorul specific PCA se explică prin preluarea conform Legii nr.49/2022 a cauzelor fostei SIIJ, ceea ce a influențat atât indicatorul ratei de soluționare, cât și pe cel al operativității.

Cauzele soluționate cu trimitere în judecată au scăzut cu 1,9%, iar numărul inculpaților trimiși în judecată a scăzut cu 1%. Ponderea cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată s-a menținut în marjă în intervalul 2020-2022 (2019/9,1; 2020/9,8; 2021/9,7; 2022/9,4).

Un alt indicator relevant pentru evaluarea adecvării urmăririi penale îl reprezintă ponderea persoanelor trimise în judecată la 100.000 de locuitori, rezultând 2020 – 310, 2021 – 328, respectiv 2022 – 327, concluzia logică fiind de sustenabilitate a eforturilor de soluționare a cauzelor cu finalitate judiciară.

Aceste rezultate conduc la o analiză extinsă, pentru a identifica circumscripțiile care au avut creșteri ale indicatorilor, cele la care indicatorii au scăzut, pentru a stabili cauzele și măsurile pentru viitor. În evaluare globală, aceste fluctuații ale rezultatelor nu intră într-o zonă de îngrijorare și trebuie puse în ecuație cu toți factorii care au contribuit și influențat acțiunea MP în 2022.

Factorul decisiv care a influențat rezultatele activității îl reprezintă dinamica de resurse umane. Analiza internă s-a concentrat pe circumscripțiile și parchetele care nu        s-au confruntat cu fluctuații critice sau la care deficitul de personal nu este cronic.

Gradul de ocupare a posturilor de procuror la 31.12.2022 a fost de 74,19%, față de 79,48% la 31.12.2021.

Scăderea cu peste 5% necesită precizarea că MP a pierdut din bagajul de experiență, prin eliberarea din funcție a procurorilor de la parchete superioare, în cea mai mare parte. 277 de procurori eliberați din funcție reprezintă aproape dublu față de 2020 (140) și +65% față de 2021 (168). Raportul net eliberări din funcție / numiri în funcție pe totalul intervalului 2020-2022 este 2,07 : 1.

Doresc să exemplific cu situații din care rezultă incapacitatea instituțională:

• 0 procurori la PJ Măcin și PJ Însurăței,
• 2 procurori stagiari la PJ Strehaia, fără un procuror definitiv coordonator de stagiu,
• 12 parchete au avut, pe perioade mai scurte sau mai extinse, 1 singur post ocupat, lista fiind prezentată în cuprinsul raportului,
• gradul global de ocupare la PCA Galați, de 50,36%.

Subliniez că resursele interne ale parchetelor s-au activat pentru a asigura continuitatea activității, pentru că – spre deosebire de posibilitatea de programare a activităților de urmărire penală – activitatea judiciară penală și civilă este independentă de măsurile de organizare într-un parchet.

În privința resurselor umane, natura de precondiție a funcționării eficiente a parchetelor nu mai trebuie statuată; în plus, în privința DNA în anul 2022 funcționarea a fost orientată de măsuri care să conducă la îndeplinirea unui jalon în cadrul PNRR, ocuparea a minim 85% din posturile de procuror până în iunie 2023. De la indicatorul 75,38% în ianuarie 2022, în luna decembrie 2022 gradul de ocupare a fost 70,26%. În concret, recrutarea pentru DNA se face de la celelalte parchete, astfel încât și dinamica resurselor umane în interiorul sistemului produce dezechilibre (prin promovări și transferuri).

În timp ce eforturile se concentrează asupra cauzelor din domeniile prioritare de activitate și intervin reglaje în privința resurselor, strategiilor stabilite, ne confruntăm cu un fenomen în creștere, deloc complex, dar în privința căruia efectul de prevenție generală și specială nu se produce. Inculpații trimiși în judecată pentru infracțiuni contra siguranței publice reprezintă 41,7% din totalul inculpaților trimiși în judecată. Începând din anul 2019, aceste infracțiuni au depășit 40% din totalul inculpaților trimiși în judecată, este necesar ca soluționarea acestor cauze să se urgenteze, pentru a înlătura percepția din societate “nu i s-a întâmplat nimic, deși a comis o infracțiune”.

Un fenomen infracțional cu care ne confruntăm mai intens este traficul de migranți. Cu o competență partajată între DIICOT și parchetele de pe lângă tribunal, indicatorul a crescut cu 79,8% în privința inculpaților trimiși în judecată. Din punct de vedere managerial, concluzia relevantă este aceea că numai unele circumscripții de PT se confruntă cu aceste cauze, astfel încât capacitatea instituțională a acestora trebuie consolidată.

În privința infracțiunilor de corupție și de serviciu, au fost trimiși în judecată cu 11% mai mulți inculpați decât în anul anterior, dar indicatorul este al doilea cel mai scăzut din 2013.

Ținând cont de creșterea numărului de inculpați trimiși pentru infracțiuni de corupție la nivelul DNA (633 față de 544, reprezentând +16,36%), de numărul important de cauze constituite prin sesizare din oficiu (25% din cauzele înregistrate în 2022), este necesar să examinăm cazuistica locală în circumscripțiile care nu au avut nicio trimitere în judecată (PT Ialomița, Tulcea, Brăila, Harghita, Timiș) și în cele în care indicatorul a fost 1 (Alba, Hunedoara, Covasna, Vrancea).

Pentru îmbunătățirea abilităților pentru investigarea faptelor de corupție, trebuie studiată la nivelul PT secțiunea din Raportul de activitate al DNA privind tipologiile infracționale, care reține domeniile de activitate afectate prin producerea infracțiunilor de corupție:

• achizițiile publice, în contextul atribuirii frauduloase a unor contacte plătite din fonduri publice, direcționării alocărilor bugetare pentru a asigura finanțarea unor proiecte de investiții și/sau acceptării la plată a unor servicii/lucrări/bunuri neprestate/neexecutate/nelivrate în totalitate sau parțial;
• exercitarea actului de control de către autoritățile statului, fiind, astfel, protejată desfășurarea unor activități comerciale nelegale;
• atestarea/avizarea/obținerea unui drept, în urma examinării/verificării și/sau emiterii unor documente (permise auto, certificate de înmatriculare, avize de urbanism etc.) de către autoritățile statului;
• stabilirea răspunderii penale/contravenționale;
• domeniul agricol, în contextul fraudării fondurilor europene destinate acordării unor subvenții sau finanțării unor proiecte;
• domeniul medical, atât în exercitarea actului medical, cât și în ceea ce privește eliberarea unor documente medicale, mai ales în contextul pandemiei cu virusul Covid-19.

Citez din constatările Raportului MCV din 22.11.2022 referitor la obiectivul de referință nr.4, care interesa parchetele nespecializate: „De la raportul MCV din iunie 2021, Parchetul General a continuat urmărirea penală eficace a infracțiunilor de corupție și a infracțiunilor asimilate corupției”.

Pentru anul 2022, reținem ca specific un interval integral de aplicare a Legii pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările aduse în anul 2021 referitor la consecințele recuperării prejudiciului. A rezultat, astfel, recuperarea sumei de 105,024 milioane lei și de 378.404 euro, în 389 de cauze.

Aceste cauze se adaugă totalului de 384 de cauze soluționate cu trimitere în judecată, privind 685 de inculpați, pentru care s-au dispus măsuri asiguratorii totale de 554,834 milioane lei. Rezultă că scăderea indicatorului de cauze soluționate cu trimitere în judecată nu este rezultatul scăderii fermității, ci al aplicării unor noi dispoziții care conduc la înlăturarea răspunderii penale.

Am analizat în cursul sem.II/2022 discrepanțele în ceea ce privește fermitatea combaterii evaziunii fiscale, prin compararea indicatorilor de cauze soluționate.

Vor rămâne în atenție PT Ilfov (3), PT Hunedoara (1), PT Mureș (1) și PT Mehedinți (0), unități în cazul cărora prevalența acestor infracțiuni, resursele umane disponibile și lipsa unor alte fenomene infracționale grave impun concentrarea la o reacție fermă față de evaziunea fiscală.

În termeni „cum am obținut aceste rezultate”, mă voi referi la indicatorii de operativitate și la cei de calitate. În contextul acestora din urmă, în 2022 a intervenit un efect de dezincriminare din Decizia CCR nr.176/2022 privind infracțiunea de contrabandă asimilată și în continuare s-au produs efecte ale Deciziei nr.405/2016 privind infracțiunea de abuz în serviciu, ale deciziilor care au statuat admisibilitatea probelor în materia interceptării comunicațiilor. Numărul inculpaților achitați definitiv a crescut la 1243, acest indicator constituind obiectul unei analize aprofundate la nivelul circumscripțiilor de PCA și al direcțiilor specializate, în scopul îmbunătățirii activității de verificare a legalității și temeiniciei rechizitoriilor de către procurorii cu funcții de conducere.

Interpretarea datelor privind durata de soluționare a cauzelor relevă că scăderea din 2020 nu a fost recuperată în 2021, ponderea cauzelor în raport de durata de soluționare (<6 luni  – 29,8%, 6 luni – 1 an: 17,4%, peste 1 an de la sesizare: 35,9%) fiind foarte apropiată sau identică celei din 2021.

Impactul Deciziilor CCR nr.231/2021 și nr.380/2021 prin care numeroase cauze ale DNA și DIICOT privind evaziunea fiscală și contrabanda au fost declinate parchetelor nespecializate se va menține accentuat asupra operativității, în termenii cauzelor mai vechi de 5 ani de la sesizare, pentru că a intervenit discontinuitatea în cunoașterea cauzelor, atât pentru procurori, cât și pentru polițiști, deci agenda de priorități trebuie resetată la nivelul parchetelor nou învestite.

Cauzele restituite de instanțele de judecată au scăzut cu 8,8%, de la 239 la 218, scăzând și ponderea în totalul cauzelor soluționate prin rechizitoriu (de la 0,47 la 0,43%).

Abordarea centrată pe mijloace se referă și la următoarele rezultate obținute:

• punerea în funcțiune a SMIA – sistemul de management integrat al audierilor începând cu sem.II/2022; parchetele este necesar să se raporteze activ la acest instrument și, conform consultărilor avute cu privire la utilizarea offline a aplicației, invităm IGPR să o preia pentru activitatea poliției judiciare,
• îndrumarul teoretic și practic privind investigarea infracțiunii de viol, cu accent pe victimele minore,
• consolidarea abilităților specialiștilor în percheziții informatice de a desfășura investigații criminalistice informatice, precum și de a analiza informațiile obținute în urma acestor investigații, prin program de Master efectuat la University College of Dublin – School of Computer Science,
• formare profesională specializată în investigarea tranzacțiilor cu criptomonedă și, ca subspecie, investigarea utilizării monedelor virtuale în traficul de droguri,
• formare profesională privind investigarea infracțiunilor motivate de ură și standardele Consiliului Europei în materia drepturilor persoanelor LGBTI.

Cel mai important aspect intervenit în activitatea MP este reprezentat de Decizia CCR nr.358/2022 privind reglementarea prescripției speciale a răspunderii penale, însoțită de interpretarea dată de ÎCCJ prin Decizia nr.67/25.10.2022 (pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). Odată cu publicarea deciziei, într-o întâlnire de lucru comună parchete – poliția judiciară am abordat necesitatea prioritizării cauzelor în care se întrevede îndeplinirea standardului necesar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, pentru ca instanțele – la rândul lor – să aibă timpul necesar pentru examinarea în camera preliminară, pentru judecata în fond și apel. Acolo unde va fi necesar, le solicit colegilor să pună în discuție în ședință publică acordarea unor termene de judecată mai scurte, într-un mecanism de acord fin cu posibilitățile avute de instanțe (în principal, problema sălilor de judecată) și pentru exercițiul efectiv al drepturilor procedurale ale părților.

Am inițiat și alte demersuri, pentru că – este drept – clasarea sau încetarea procesului penal decurg din lege. Dar rolul MP este să apere interesele generale ale societății, transpus în activitatea zilnică: să facem toate eforturile pentru tragerea la răspundere a infractorilor și să sprijinim să se facă dreptate victimelor.  

2. Desființarea SIIJ și capacitatea instituțională disponibilă în baza Legii nr.49/2022

Aplicarea Legii nr.49/2022 a început, concret, de la jumătatea lunii mai 2022, când au fost emise ordinele de desemnare a procurorilor, potrivit noii competențe. Diferit de competența anterioară modificării Legii nr.304/2004 în anul 2018, la nivelul PÎCCJ se cumulează un număr mai mare de cauze, prin competența personală referitoare la judecătorii de la ÎCCJ și CA și la procurorii de la parchetele corespunzătoare.

Sunt convinsă că practica ne va susține pentru o modificare necesară în privința numărului procurorilor desemnați, numărul de 3 procurori fiind nesustenabil pentru circumscripția PCA București. Argumentul imbatabil este cel al nediscriminării, atâta timp cât circumscripția nu este egală cu celelalte PCA, iar în concret încărcătura de cauze se dovedește net superioară.

Subliniez în acest context (și le adresez felicitări colegilor mei implicați în aplicarea dispozițiilor tranzitorii) că a fost devansat calendarul termenelor prevăzute prin lege, astfel încât au existat premisele repartizării și studierii cauzelor înaintea vacanței judecătorești.

În același timp, PÎCCJ a soluționat plângerile împotriva ordonanțelor de clasare rămase nesoluționate de la SIIJ, contribuind în acest fel la limitarea duratei de soluționare a cauzelor.

Pe baza examinării plângerilor pre-menționate, a rezultat o concluzie fermă în ceea ce privește lejeritatea cu care la SIIJ au fost înregistrate ca sesizări penale foarte multe „reclamații” neconforme, pentru care filtrul prevăzut de art.294 C.pr.pen. trebuia aplicat mai riguros.

Pentru o exercitare unitară a acestei competențe, PÎCCJ a promovat un RIL prin care să se stabilească asocierea competenței cu nivelul unității la care magistratul își desfășoară activitatea. ÎCCJ a admis sesizarea și a decis în sensul pe care l-am propus și motivat.

Volumul cauzelor rămâne semnificativ, în timp ce instrumentele pentru operaționalizarea legii mai necesită pași de parcurs. Pentru PÎCCJ există corpul de polițiști prevăzut de art.11 din lege, chiar dacă este incomplet. Este necesar să luăm măsurile la nivel secundar (regulament de ordine interioară, state de funcții) pentru prevederea funcțiilor de polițist la nivelul PCA și efectuarea detașărilor. Este necesar să aducem spre maximul prevăzut de lege numărul procurorilor desemnați, astfel încât cauzele repartizate să nu reprezinte o presiune excesivă. La PÎCCJ funcționează 3 procurori din 14 (am transmis recent a 4-a opţiune către Plenul CSM), iar la PCA Alba Iulia a fost desemnat un singur procuror.

Soluționarea unui volum important de cauze, chiar dacă reprezintă clasări, are următoarele efecte: reducerea numărului cauzelor vechi, reducerea presiunii asupra procurorilor (date de numărul mare de cauze repartizate) și posibilitatea concentrării la cauzele mai dificile.

Cauzele în care s-a dispus urmărirea penală a suspecților sau în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală am dispus să fie prioritizate, pentru a tranșa cât mai prompt la nivelul sistemului judiciar dacă avem serioase vulnerabilități și să activăm mecanismele legale din punct de vedere al statutului judecătorului și procurorului.

În continuare am înregistrat cauze care diferă de așa-numitele „plângeri vexatorii”, iar în aceste cauze administrăm probe potrivit specificului infracțiunilor sesizate.

Prioritizarea trebuie să acopere și cauzele în care s-au admis contestații privind durata procesului penal, instituția fiind prevăzută ca un remediu referitor la garanțiile instituite de art.8 C.pr.pen. Trimestrial vom monitoriza avansurile în cauzele în care s-a dispus urmărirea penală a suspecților sau în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, pentru a exista un factor extern de evaluare a concentrării asupra avansului în soluționarea cauzelor.

3. Consolidarea capacității MP

Prioritățile enunțate în anii anteriori au rămas constante, în cea mai mare parte:

– Mecanismul de Cooperare și Verificare, statul de drept;

– consolidarea progreselor – corupție, evaziune fiscală, spălarea banilor, recuperarea prejudiciilor;

– eficientizarea investigării – mediu, trafic de persoane, criminalitate organizată;

– protecția victimelor – violență domestică, minori, discriminare.

În 2022 am abordat și:

• promovarea/susținerea unei strategii de resurse umane care să permită un act de justiție eficient;
• coordonarea eficientă a cercetării penale desfășurate de organele de poliție.

Consolidarea capacității MP o putem considera pe o direcție bună, atâta timp cât MCV se încheie prin raportul adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2022, iar demersurile de combatere a corupției (la toate nivelurile) se circumscriu politicilor aplicate la nivelul UE pe baza unor obiective uniforme.

„Comisia consideră că progresele realizate de România în cadrul MCV sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate de România la momentul aderării sale la UE.”

„… în ultima perioadă România a lucrat cu consecvență pentru a da curs acestor recomandări, astfel cum s-a recunoscut în raportul din iunie 2021. Concluziile acestui raport au fost în măsură să marcheze înregistrarea unor progrese majore în ceea ce privește cadrul juridic și instituțional care abordează recomandările MCV de lungă durată.”

Conlucrarea instituțiilor judiciare, cu CSM și MJ, pentru atingerea acestui rezultat a fost susținută, în special pentru a se ajunge la dispoziții coerente și realiste în legile justiției, a căror aplicare a început în decembrie 2022.

Rezultatele DNA din 2022 „confirmă tendința pozitivă observată în 2021”, consolidarea sustenabilității depinzând de factori externi. Creșterea numărului persoanelor trimise în judecată (inclusiv persoane cu funcții importante) relevă buna concentrare la cazuistica proprie, consistența sesizărilor din oficiu, laolaltă cu consolidarea abordării de „toleranță zero față de corupție” la nivelul altor instituții și autorități publice.

În sfera criminalității organizate, DIICOT a punctat în 2022 obținerea unei aprecieri de țară îmbunătățite în Raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane. Coordonarea internă și interinstituțională trebuie să contribuie la menținerea momentum-ului necesar combaterii acestor infracțiuni, care afectează societatea prin anularea demnității indivizilor victime. Au fost trimiși în judecată cu 15% mai mulți inculpați și a crescut fermitatea prin solicitarea și dispunerea arestării preventive față de un număr cu 41% mai mare de inculpați.

Creşterea numărului inculpaţilor trimişi în judecată s-a menţinut, mai mare în termeni procentuali decât 2021/2020 (8,12% faţă de 5,30%).

Direcţiile specializate au continuat intervenţia fermă pentru combaterea criminalităţii prin indisponibilizarea unor bunuri şi valori importante, orientate spre repararea prejudiciilor şi confiscarea specială şi extinsă.

DNA şi DIICOT oferă procurorilor un factor puternic de motivare, pentru dezvoltarea carierelor. În baza noii legi de organizare judiciară, s-a unificat procedura de selecţie pentru cele două direcţii şi îmi exprim încrederea că rezultatele vor fi în viitor direct proporţionale cu know-how-ul acumulat la nivelul instituţiilor.

Rezultatele constante şi pozitive ale parchetelor din România sunt recunoscute, anual, în Raportul Eurojust, cultura de cooperare judiciară internaţională fiind una ridicată în rândul procurorilor.

2022 a fost o perioadă de „marş forţat” pentru adoptarea pachetului „legile justiţiei”. Am semnalat, pentru aspecte de aplicare generală, dar şi prin DNA şi DIICOT pentru reglementările speciale, necesitatea modificării în sensul remedierii multor aspecte introduse în 2018. Am pus în discuţie MJ, CSM şi Parlamentului specificitatea controlului ierarhic în MP şi propuneri de reglementare care să rezolve aspectele reţinute în Decizia RIL a ÎCCJ nr.23/2020. Efortul pentru transmiterea de contribuţii, pentru participarea în dezbaterile Comisiei speciale comune au fost susţinute, dar – pe lângă rezultatul de adoptare a legilor – am mai obţinut un rezultat necesar: acela al deschiderii pentru dialog profesional.

Salutăm angajamentul ministrului justiţiei pentru parcursul acestor legi, care au fost în atenţie şi pentru Comisia Europeană ca parte a progreselor aşteptate în MCV.

O remarcă specială trebuie realizată cu privire la PÎCCJ: este instituţie centrală, dar funcţiona cu 46,85% din numărul de procurori prevăzut, la 16.12.2022, în scădere în continuare până în prezent.

Este anti-managerial ca memoria instituţională să se plaseze la nivelul conducerii instituţiei; nu minimizez importanţa cunoştinţelor şi abilităţilor colegilor care ni s-au alăturat, chiar şi pe baze temporare, dar  – la acest nivel – contextul, continuitatea sunt un factor important în ecuaţia de succes. Rolul unui manager este să „crească” următoarea linie de manageri; consider că la nivelul parchetelor, accentul pe abilităţile implicate de atribuţiile de coordonare trebuie să fie o parte a preocupării procurorilor generali ai PCA. Procuror general înseamnă o funcţie şi o persoană, dar pentru rolul acestei instituţii concură mult mai mulţi procurori, pentru care viziunea asupra rolului PÎCCJ trebuie să fie neechivocă.

Fără să numesc colegii care nu continuă alături de noi şi cărora le mulţumesc şi pe această cale, trebuie să ridicăm următoarea linie de colegi dispuşi şi antrenaţi pentru efort susţinut, pentru implicare în dezbateri ample, pentru creativitate în domeniul dreptului.

4. Obiectivele anului 2023

Rapoartele de activitate au fost înaintate în termenele legale Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei. Suntem în fază avansată de transmitere către ministrul justiţiei a rapoartelor de activitate ale DNA şi DIICOT împreună cu concluziile asupra gradului de realizare a priorităţilor de politică penală.

Privind MP ca întreg, doresc să mapez câteva teste majore pentru 2023 şi, cu siguranţă, inclusiv pe termen mediu:

• atingerea gradului de ocupare a funcţiilor de procuror la DNA de 85% până în luna iunie 2023,
• antrenarea resurselor pentru efectuarea investigaţiilor în cauza privind crimele împotriva umanităţii în legătură cu războiul din Ucraina şi contribuţia consistentă la activităţile Echipei comune de anchetă deschise la Eurojust,
• rezilienţa sistemului în condiţiile unui aport minim de resurse umane în 2023 (estimat 80),
• contribuţia la dezbateri la MJ şi alţi parteneri instituţionali pentru: extinderea competenţei DNA, actualizarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului,
• implementarea cu succes a proiectului „Protecția victimelor infracțiunilor” prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021.

Participând la prezentarea rapoartelor de activitate ale PCA, precum și la adunările generale ale DNA şi DIICOT, reprezentanţii PÎCCJ au contribuit la fundamentarea consolidată a direcţiilor prioritare pentru anul 2023.

Dialogul constant şi constructiv cu conducerea Poliţiei Române ne permite să fim realişti în abordarea direcţiilor de acţiune.

Prioritățile de acțiune se vor centra în anul 2023 pe:

– îndeplinirea atribuțiilor ce revin parchetelor conform angajamentelor rezultate din   Mecanismul de Cooperare și Verificare și mecanismul privind statul de drept;

– consolidarea progreselor în ceea ce privește instrumentarea cauzelor de corupție, evaziune fiscală, spălarea banilor, precum și în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor produse prin infracțiuni;

– eficientizarea investigării în ceea ce privește infracțiunile de mediu, trafic de persoane, criminalitate organizată;

– protecția victimelor infracțiunilor, precum și combaterea infracțiunilor de violență domestică, infracțiunilor comise asupra minorilor, infracțiunilor motivate de ură și discriminare;

– promovarea/susținerea unei strategii de resurse umane care să permită un act de justiție eficient;

– promovarea unei agende privind aderarea la standardele etice și de integritate comune la nivel european ;

– coordonarea eficientă a cercetării penale desfășurate de organele de poliție.

Închei această expunere accentuând preocuparea noastră pentru calitate în intervenţia socială efectuată. Vă adresez mulţumiri pentru eforturile procurorilor generali ai PCA de a menţine parametri buni ai activităţii şi pentru conlucrarea strânsă, atunci când a fost nevoie.  Este etapa de încheiere a mandatului meu şi, profitând de larga audienţă, precizez că am asigurat colegilor acces deschis la datele MP pentru a fi în măsură să participe cu o viziune managerială proprie în selecţia declanşată de ministrul justiţiei.

Am urmărit ca acţiunile echipei noastre de conducere să degaje respect instituţional şi coerenţă, capacitate de adaptare la nou şi inovativ.

Îmi exprim speranţa că veţi evalua pozitiv raporturile noastre de lucru şi că obiectivele activităţii sunt fixate realist, pentru a permite conducerii instituţiei măsuri concrete adaptate”.