Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost atacată la Curtea Constituțională (CCR) și de președintele Nicuşor Dan, luni, după ce parlamentarii PNL și USR au depus o sesizare de neconstituționalitate săptămâna trecută.
Amendamentele depuse de PSD la proiectul acestui act normativ prevăd aplicarea retroactivă a unor sancțiuni – care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care a primit decizie definitivă de la Instanța supremă pentru conflict de interese.
Legea ANI – jalon în PNRR, adoptată cu amendamentele PSD neconstituționale. Nicușor Dan o poate întoarce de la promulgare
„Persoanelor față de care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, este unul dintre amendamentele PSD.
La rândul său, AUR a introdus un amendament prin care „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” va fi obligată să depună declarații de avere și interese. Acest amendament îl privește direct pe șeful statului, care nu este căsătorit cu Mirabela Grădinaru, cei doi având un băiat și o fată.
CCR a stabilit ca termen data de 12 august pentru a da verdictul în acst caz.
Legea ANI este jalon în PNRR, iar dacă nu intră în vigoare până pe 31 august, România va pierde 771 de milioane de euro.
Precizările președintelui Nicușor Dan:
„Actualizarea legislației în domeniul integrității este necesară. Avem nevoie de mai multă transparență și credibilitate în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, iar România și-a asumat acest angajament ca jalon în PNRR. Dar un obiectiv legitim nu poate justifica introducerea unor prevederi arbitrare și flagrant neconstituționale, care ar sabota tocmai scopul urmărit. Din acest motiv, Președintele României a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legea ANI.
Noua prevedere inclusă în legea ANI așa cum a fost votată de Parlament extinde obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Modul în care Parlamentul a decis să rescrie acest articol din lege nu respectă criteriile constituționale. Dimpotrivă, extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unor persoane pentru simpla lor legătură afectivă cu un demnitar reprezintă o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte în 2025, pentru că se extinde o răspundere specifică demnitarilor asupra unor persoane care nu dețin nicio funcție publică și nu exercită nicio prerogativă de autoritate.
Această formă de ingerință în viața privată excede inclusiv limitele trasate de instanța europeană în domeniul conflictelor de interese.
În plus, formularea „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este lipsită de orice reper obiectiv și conduce la o posibilă aplicare inegală, bazată pe aprecieri subiective.
Publicarea averii partenerilor de viață poate fi o decizie personală, așa cum Președintele României și doamna Mirabela Grădinaru au considerat că este firesc. Însă introducerea unei prevederi legislative în acest sens nu se poate face dacă nu sunt respectate niște criterii care să o facă aplicabilă.
Un alt articol neconstituțional introdus în legea ANI transformă interdicția de 3 ani de a ocupa o funcție publică, care se aplica până acum doar pentru viitor, într-o încetare automată a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare.
Această prevedere încalcă principiul neretroactivității prevăzut în Constituție, conform căruia acțiunea unei noi legi se aplică exclusiv în viitor. În plus, pentru funcțiile obținute în urma unui scrutin, sancțiunea anulează retroactiv voința suverană a cetățenilor, care a fost exprimată în acord cu regulile valabile la data alegerilor electorale.
România are nevoie de o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale, care riscă să fie desființat mai târziu și să creeze un vid legislativ în zona integrității”.
Sesizare de neconstituţionalitate poate fi citită AICI.
