Lovitură de teatru! Avocatul Poporului a atacat la CCR și noua lege a carantinei și izolării (document)
Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională a Româniai (CCR), vineri seară, Legea carantinei și izolării nr. 136/2020, considerând că Parlamentul a încălcat Legea Fundamentală, prin două articole din acest nou act normativ.
Este vorba despre articolele 8, alineatele 3-9, și 19 din legea 136/2020. Avocatul Poporului arată că prevederea referitoare la „izolarea într-o unitate sanitară sau la locație alternativă atașată unității sanitare” este neconstituțională.
„Soluția legilativă referitoare izolarea într-o unitate sanitară sau la locație alternativă atașată unității sanitare este constituțională, prin raportare la considerentele Deciziei 458/2020, numai în măsura în care acest tip de izolare se impune ca măsură de ultim resort, după ce toate celelate măsuri, de o severitate mai scăzută, au fost epuizate”, se arată în sesizare.
Iată precizările Avocatului Poporului:
„Internarea într-o unitate spitalicească nu ar trebui
condiționată de testarea COVID-19
Potrivit unui articolul publicat în revista Capital, în data de 1 iunie 2020, multe persoane au reclamat faptul că li s-a cerut drept condiţie pentru internare să-şi facă înainte testul pentru noul coronavirus, fapt considerat nu doar un abuz, dar şi un pericol de izbucnire a unor noi focare, în condiţiile în care nu toţi îşi permit costurile testării pe cont propriu. https://www.capital.ro/abuzuri-in-spitalele-din-romania-cum-sunt-santajati-pacientii-la-internare.html
Considerând că rezolvarea urgențelor medicale (altele decât cele generate de COVID-19), cât și internările programate sunt de maximă importanță pentru respectarea dreptului la sănătate al oamenilor, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și a întreprins demersuri la Ministerul Sănătății.
Din răspunsul primit au rezultat următoarele:
- referitor la solicitarea efectuării testului RT-PCR, potrivit prevederilor Ordinului ministrului sănătății nr. 828/2020 cu modificările și completările ulterioare, la prezentarea în spital se realizează triajul tuturor persoanelor și, în funcție de simptomatologia prezentată, cazurile suspecte vor fi internate în zone speciale de izolare (zone-tampon), urmând a fi testate prin RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2, în zona-tampon vor primi toată asistența medicală necesară pentru afecțiunea/afecțiunile lor până la sosirea rezultatului acestui test. Pacienții care în urma triajului nu au motiv să fie considerați cazuri suspecte pentru infecția cu SARS-CoV-2 vor fi internați în secțiile aferente patologiei pe care o prezintă, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 metri între pacienți;
- începând din data de 15.05.2020 au fost reluate internările și intervențiile chirurgicale programate, precum și activitatea din ambulatorii, iar în ceea ce privește situația pacienților care nu sunt suspecți COVID-19, în urma triajului, aceștia vor fi internați în secțiile aferente patologiei fără RT-PCR. Pacienții suspecți vor fi internați în zone speciale de izolare (zone-tampon), urmând a fi testați prin RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2, testări decontate unităților sanitare prin Programul Național de Boli Transmisibile Prioritare.
Așadar, persoanele care reprezintă urgențe medicale sau sunt programate pentru internare, nu trebuie să fie condiționate de efectuarea unui test COVID-19 în prealabil și de prezentarea rezultatului acestuia la internare, iar în situația în care o unitate spitalicească solicită unei persoane altceva, aceasta are inclusiv posibilitatea de se adresa instanței judecătorești.
București, 7 august 2020
Avocatul Poporului apreciază că este dreptul exclusiv al legiuitorului să urmărească asigurarea unei egalități relative, care tinde spre proporționalitate, iar nu spre uniformitate
Avocatul Poporului a formulat un punct de vedere privind sesizarea de neconstituționalitate invocată de Guvernul României referitoare la prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (Pl-x nr. 101/2020).
Prin prevederile actului menționat, au fost modificate și completate și dispozițiile art. 153 și art. 154 din Codul penal, în sensul că infracțiunile de viol și act sexual cu un minor au fost incluse în categoria infracțiunilor imprescriptibile, alături de infracţiunile de genocid, cele contra umanităţii şi de război, cele de omor și omor calificat, precum și infracțiunile intenţionate urmate de moartea victimei.
Guvernul a apreciat că această modificare legislativă aduce atingere art. 16 din Constituție, întrucât instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracțiuni de gravitate similară, neputând fi identificate rațiuni obiective care să justifice diferența de tratament față de autorii unor infracțiuni pedepsite de legea penală la fel de aspru, cum ar fi cele de corupție, tortura, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor.
În opinia Avocatului Poporului, o asemenea critică nu poate fi reținută, neputând să se pretindă uniformitate acolo unde există diferenţe clare și obiective de situaţie sau, după caz, de regim juridic aplicabil (Decizia Curții Constituționale nr. 782/2009).
În cazul infracțiunilor de viol și act sexual cu un minor, se aduce atingere unor valori supreme în ierarhia drepturilor omului, precum integritatea sexuală, fizică și psihică și, uneori, chiar viața unei categorii sociale care reclamă o protecție sporită și efectivă din partea statului – minorii. În acest context, preeminența acestor valori nu doar justifică, ci reclamă o politică penală adecvată, capabilă să răspundă unei situații din societate; iar opțiunea legiuitorului a fost de a stabili imprescriptibilitatea răspunderii penale în cazul infracţiunilor de viol și act sexual cu un minor, cu atât mai mult cu cât, numărul abuzurilor săvârșite asupra minorilor a crescut considerabil, iar răspunderea infractorilor este de multe ori diminuată în spatele unui „pretins” consimțământ al minorului sau al unor pedepse prea blând stabilite ori aplicate peste termenele de prescripție.
Mai mult, este de notorietate faptul că, în cazul infracțiunilor de mai sus, victimele îndrăznesc să vorbească despre ce li s-a întâmplat după zeci de ani. Este și motivul pentru care legislațiile din multe țări democrate au fost schimbate, tocmai pentru a le permite victimelor să depună plângeri și să își susțină cauzele. În România suntem abia la începutul unei astfel de perioade, ceea ce justifică opțiunea legiuitorului manifestată printr-un vot cu largă majoritate în Parlament, provenind de la toate formațiunile politice reprezentate.
Întreaga motivație pe care se bazează opinia Avocatului Poporului se regăsește pe site-ul instituției, la secțiunea Contencios Constituțional – Puncte de vedere formulate de Avocatul Poporului în sensul neconstituționalității textelor legale criticate – 2020”
Amintim că Avocatul Poporului a atacat la Curte și vechea lege a carantinei, iar judecătorii CCR au decis că prevederile acesteia sunt neconstituționale, iar internarea obligatorie a celor depistați pozitiv, dar asimptomatici, nu poate fi făcută prin ordin al ministrului Sănătății, ci prin lege.
CCR motivează de ce carantina și internarea obligatorie sunt neconstituționale
Guvernul Orban a adoptat un proiect de lege și l-a trimis Parlamentului, pentru adoptare în regim de urgență.
VIDEO. Arafat: Izolarea poate fi la domiciliu doar ca excepție, când e depășită capacitatea spitalelor
După o săptămână de vrăjeli, PSD a aprobat proiectul, în 16 iulie, cu mici modificări:
Vot final în Senat: Asimptomaticii rămân obligatoriu 48 de ore în spital; vor fi „eliberați” prin decizia DSP
Președintele Klaus Iohannis a apromulgat-o a doua zi:
Președintele Iohannis a promulgat Legea carantinării și izolării. Nimeni nu a contestat-o la CCR
Legea a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare după 5 zile.
Legea carantinei și izolării a intrat în vigoare. Orban: Pot fi luate măsuri restrictive zonale – pe sate sau cartiere
Iată însă că și noua lege ajunge pe masa CCR.
Potrivit actului normativ, izolarea pentru 48 de ore a asimptomaticilor, de către medic, „se instituie pe baza acordului persoanelor supuse examinării, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor”.
După cele 48 de ore, reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publkică (DSP) decid dacă asimptomaticul rămâne internat mai mult timp. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a aprobat, prin ordin, MODELUL deciziei DSP:
