Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat din nou (pentru a 5-a oară), miercuri, decizia pe contestația șefei ÎCCJ, Lia Savonea, la Legea pensiilor speciale ale magistraților.
O manevră de ultimă oră a Liei Savonea a dus la acest lucru. Ea a cerut, cu o zi înainte, sesizarea de către CCR a Curții de Justiţie a Uniunii Euopene (CJUE).
Un nou tertip pentru tergiversarea deciziei pe Legea pensiilor speciale ale magistraţilor: Savonea cere CCR sesizarea CJUE
Următorul termen a fost stabilit pentru 18 februarie.
Ministrul Justiției, Radu Câmpeanu, adeclarat că judecătorii CCR vor decide, până la următorul termen, dacă vor sesiza CJUE.
Comunicatul ÎCCJ:
„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Curţii Constituţionale a României o solicitare de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE.
Prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor. Această obligaţie derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE.
În esenţă, Instanţa supremă consideră că măsurile din proiectul Guvernului pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.
În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecţie formulate, susţinem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât: (1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; (2) nu sunt însoţite de o fundamentare riguroasă şi transparentă care să permită efectuarea unui test de proporţionalitate, în lipsa datelor necesare; (3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor; (4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă; şi (5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenţei justiţiei, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituţional naţional şi de dreptul Uniunii Europene. Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un instrument esenţial pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a dreptului european, precum şi pentru consolidarea cooperării dintre instanţele naţionale şi jurisdicţia Uniunii”.
Pe de altă parte, judecătorul Gheorghe Stan („Giani”, pentru cunoscuți) a venit miercuri la serviciu, deși intrase în concediu paternal începând de luni, 9 februarie. Doar știa că tertipul Liei Savonea va avea efect și va fi dată o nouă amânare.
Noua lege, pe care și-a angajat răspunderea în Parlament Guvernul Bolojan, prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei să nu poată depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
