Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat, vineri seară târziu, motivarea CCR în cazul deciziei de admitere a „amendamentului Fritz” depus de PSD la Legea ANI, astfel încât pedepsele pentru conflict de muncă administrativ și incompatibilitate se aplică retroactiv. (Vezi document la finalul articolului)
Raportor la această cauză fusese, inițial, președinta CCR, Simina Tănăsescu, însă după scandalul izbucnit pe tema întâlnirii dintre aceasta și premierul interimar Ilie Bolojan, raportor a devenit judecătorul numit la CCR din partea UDMR, Aszstalos Csaba.
CCR îi taie mandatul primarului Fritz: Amendamentul PSD cu sancționarea retroactivă pe Legea ANI, constituțional. Amendamentul AUR care o viza pe Mirabela Grădinaru, nu
Amendamentul PSD prevede „încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese” – adică se aplică retroactiv.
Opina separată
De altfel, cei 3 judecători de la CCR care au formulat opinie separată – Simina Tănăsescu (numită de fostul președinte Klaus Iohannis), Iuliana Scântei (la propunerea PNL) și Dacian Dragoș (numit de actualul președintte Nicușor Dan) – precizează în motivare:
„Admiterea obiecției de neconstituționalitate în privința dispozițiilor art.X alin.(1) și (2) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității] încalcă principiul neretroactivității legii, prevăzut de art.15 alin.(2) din Constituție, de vreme ce impune aplicarea legii noi unor fapte /raporturi juridice epuizate/consumate sub imperiul legii vechi, precum și art.1 alin.(3) și (5) privind statul de drept si securitatea juridica și art.36 și art.37 din Constituție”.
5 judecători ai CCR care au avut majoritate
Cei 5 judecători ai CCR care au asigurat majoritatea pentru a respinge sesizările PNL, USR și ale președintelui Nicușor Dan împotriva acestui amendament ce introduce retroactivitatea sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihai Busuioc, numiți la propunerea PSD, Aszstalos Csaba, de la UDMR și Aszstalos Csaba, numită de fostul președinte Klaus Iohannis.
Judecătorul CCR Bogdan Licu (numit la propunerea PSD) a lipsit, fiind în concediu.
Ei susțin în motivare că legea nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancţiuni „care s-ar autoexclude reciproc”, ci „o singură formă de răspundere cu sancţiuni bine definite din punct de vedere juridic, menite să protejeze integritatea funcţiei, fără să fie încălcat art.1 alin.(5) din Constituţie”.
Totodată „dispozițiile art.1 alin.(3) coroborate cu cele ale art.16 alin.(3) teza întâi din Constituție reprezintă premisele normative de rang constituțional care trebuie avute în vedere pentru valorizarea principiului neretroactivității legii, iar o interpretare sistematică a acestor valori și principii având, deopotrivă, natură constituțională impune considerarea efectelor viitoare ale situației juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrității publice ca fiind o situație în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi -ad similis, a se vedea art.6 alin.(6) din Codul civi”.
Totuși, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, va fi sancționat de două ori pentru aceeași faptă: conflict de interese administrativ. Conform deciziei CCR, edilul – care este și președintele USR, cu care PSD se află în conflict -rămâne fără madat timp de 2 ani.
Iar la începutul lunii august, după constatarea de către ÎCCJ a conflictului de interese, el a fost sancționat deja de prefectul Timișoarei, cu diminuarea indemnizației de primar cu 10%, pentru o perioadă de șase luni.
Iată reacția lui Dominic Fritz: „«Fapta» mea a fost să semnez o dublură a unui referat deja semnat de fostul primar, în a doua zi de primărie în 2020, pentru un PUZ elaborat în integralitate înainte să ajung primar. Ca să vă dați seama de perversitatea cu care au acționat: după noua lege, actele normative, adică cele destinate tuturor, cum e un PUZ, nu mai pot fi încadrate la conflict de interese. Deci ANI, dacă ar analiza azi semnătura mea din 2020, n-ar mai putea nici cu cea mai răutăcioasă și abuzivă interpretare să constate un conflict de interese. O lege care elimină fapta în viitor dar inventează o nouă sancțiune pentru cei care presupus au comis-o în trecut: bine ați venit în dictatura PSD”.
Cei 5 judecători de la CCR susțin că „norma tranzitorie nu introduce o nouă sancţiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcţie sau un mandat a cărui integritate a fost afectată”.
În opinia lor, „se impune luarea în considerare a efectelor viitoare ale situaţiei juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrităţii publice ca fiind o situaţie în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi.”
„Ca atare, o situaţie de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează şi afectează integritatea funcţiei, demnităţii publice ori a mandatului, ceea ce conduce la discreditarea însăşi a funcţiei/demnităţii/mandatului exercitat care se întinde pe întregul interval temporal al executării sancţiunii de către titularul funcţiei/demnităţii publice/mandatului”, se arată în motivare.
Judecătorii constituţionali mai invocă o „alterare” a autorităţii şi a „imaginii” funcţiei publice ca efect în viitor al situaţiei juridice generate de fapta funcţionarului, faptă săvârşită sub legea veche.
Ei concluzionează că legea nu face altceva decât să pună capăt unei alterări grave a integrităţii funcţiei şi să redea credibilitatea şi calităţile distinctive ale acestora.
