Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ACTUALITATE: Air Schengen, din 31 martie / ACTUALITATE: România trece la ora de vară, de duminică / 

Breaking News:
Fostul președinte al Senatului se crede mai presus de lege: „Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor”

Procurorii au extins urmărirea penală față de Tăriceanu, pentru complicitate la uzurpare de calități oficiale

Procurorii Parchetul General l-au citat pe fostul preşedinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, liderul ALDE, pentru a-i aduce la cunoștință că au extins urmărirea penală față de el și sub aspectul complicității la uzurpare de calități oficiale, pe lângă cea de abuz în serviciu.

Tăriceanu s-a prezentat, marţi, la audiere, în dosarul în care este deja urmărit penal, ca suspect de abuz în serviciu, pentru neaplicarea deciziei definitive a Instanței Supreme (ÎCCJ) privind incompatibilitatea senatorului Cristian Marciu (PSD), care nu mai are dreptul legal, încă din anul 2015, de a ocupa o funcție publică  timp de 3 ani.

PSD-istul Cristian Manciu, menținut senator cu încălcarea unei sentințe a Instanței Supreme

Cristian Marciu a fost declarat incompatibil în martie 2015, pentru că a făcut afaceri cu Consiliul Județean Giurgiu, pe vremea când era consilier județean. Potrivit legii, Marciu trebuia să piardă de îndată orice funcție publică și să nu mai poată ocupa o alta, vreme de 3 ani.

Cu toate că se împlinesc 5 ani de la nerespectarea deciziei judecătorești definitive a Înaltei Curți, Cristian Marciu este în continuare senator PSD, chiar și după ce Tăriceanu a demisionat din funcția de șef al Senatului României. 

Liderul ALDE a scăpat de dosarul DNA printr-un vot în Senat

Poate că liderul ALDE a renunâțat la calitatea de al doilea om în stat tocmai pentru a scăpa de acest dosar, însă procurorii nu se lasă.

Amintim că Tăriceanu a scăpat de dosarul de la DNA, în care era acuzat că a primit mită 800.000 de dolari, după ce Senatul a votat împotriva încuviințării urmăririi penale a acestuia – adică a refuzat să-i ridice imunitatea.

„Ancheta este neconstituţională şi nelegală”

Marți, Tăriceanu a declarat, la ieşirea din sediul Parchetului General, că ancheta „este neconstituţională şi nelegală”:

„I-am ridicat doamnei procuror o problemă care este de ordin constituţional. Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. După cum ştiţi, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de anchetă este neconstituţională sau anticonstituţională şi nelegală. În al doilea rând, i-am explicat că am respectat toate prevederile din Legea 96/2006, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului, care stabileşte care sunt atribuţiile preşedintelui. Acuzaţia de abuz în serviciu aş spune că este o invenţie, pentru că parlamentarii nu pot fi acuzaţi ca un funcţionar. Noi nu avem atribuţii de serviciu, ci cu totul şi cu totul alte obligaţii, care derivă din exercitarea mandatului de parlamentar”.

„Procuroarea are o idee preconcepută”

“Mai mult, extinderea anchetei şi acuzaţiei cu privire la complicitate la uzurpare de calităţi oficiale este o dovadă că doamna procuror nu este dispusă să înţeleagă argumentele juridice şi să analizeze în profunzime care sunt prevederile legale şi regulamentare în materie, are o idee care este deja preconcepută şi, având în vedere că acuzaţiile sunt neclare, i-am solicitat să dea dovadă de diligenţă în acest dosar, fie clasează dosarul din lipsă de probe, fie să-l trimită cu rapiditate în instanţă, pentru că acolo mă pot apăra”, a continuat el.

Tăriceanu a fost chemat la Parchet la sfârşitul lunii ianuarie, când procurorii l-au anunţat că este suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

Fostul preşedinte al Senatului declara atunci că nu are emoţii în legătură cu acest dosar, deoarece ar fi vorba despre confuzii pe care le fac procurorii cu privire la funcţionarea Parlamentului:

“Dosarul este legat de situaţia de incompatibilitate a unui membru al Senatului şi, sigur, procurorii cred că fac o confuzie. Ei consideră că preşedintele Senatului este şeful Senatului. Preşedintele Senatului nu are decât un singur vot şi trebuie să respecte anumite etape procedurale care presupun, în mod obligatoriu, desemnarea de către Biroul permanent a Comisiei juridice pentru analiza dosarului, Comisia juridică trebuie să facă un raport, pe care ulterior trebuie să-l supună votului plenului Senatului”.

1K Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv