Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

JUSTIȚIE: Șeful Secţiei de Chirurgie Cardiacă din Timișoara, Marinel Gașpar, a fost arestat preventiv după ce a fost prins când lua mită / POLITICĂ: Camera Deputaților a adoptat Legea de creștere a lefurilor pentru aleșii locali / Penalii Costel Alexe și Mihai Chirica de la Iași, judecați pentru corupție, vor primi și ei indemnizații mărite, până la sentința definitivă / 

Breaking News:

Proiectul legii CSM inițiat de Predoiu, adoptat în procedură de urgență în Camera Deputaților. Contestat de USR și AUR

Proiectul legii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost adoptat, marți, în procedură de urgență, de majoritatea PNL-PSD-UDMR-Minorități din plenul Camerei Deputaţilor și va fi transmis Senatului (condus de Alina Gorghiu) – for decizional în cazul acestui act normativ.

S-au înregistrat 191 de voturi „pentru” (PNL, PSD, UDMR și Minorități), 83 de voturi „împotrivă” (USR și AUR) şi o abţinere.

Proiectul, ce are ca obiect reglementarea organizării şi funcţionării CSM și abrogarea actualei Legi nr. 317/2004, face parte din pachetul de legi ale Justiţiei, inițiat de ministrul PNL Cătălin Predoiu.

Predoiu a declarat că proiectul a parcurs „ca la carte toate etapele unei proceduri democratice, de la elaborare la adoptare”, insistând că „nu a fost nimic de faţadă, iar toate consultările cu partenerii europeni se desfăşoară într-un mod structurat, transparent şi onest”. 

Deputatul AUR Sorin Muncaciu a acuzat faptul că dezbaterea în procedură de urgenţă nu permite discutarea articolelor proiectului. El a criticat şi procedura practicată de comisia parlamentară specială care dezbate proiectele legilor Justiţiei conform căreia amendamentele CSM sau ale organizaţiilor profesionale nu sunt discutate dacă nu au fost asumate de un grup parlamentar.

„Organizaţiile civile, asociaţiile judecătorilor, inclusiv CSM depun amendamente, dar dacă nu sunt susţinute de grupurile parlamentare acestea nu se discută. Care este democraţia în această sală? Eu propun ca legile Justiţiei să nu se discute în sistem de urgenţă”, a spus deputatul AUR.

Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției în Cabinetul Cîțu, a catalogat drept „nocive” proiectele lui Predoiu, susţinând că „aruncă” Justiţia „cu mulţi ani în urmă” şi „recreează un sistem judiciar piramidal, veleitar, clientelar”, în care puterea să fie deţinută „de câţiva oameni”.

„Am depus şi la Senat amendamente şi vom merge cu contestarea acestor legi până la capăt. Domnul ministru (al Justiţiei – n.r.) a ales să fie de partea părţii retrograde din magistratură, nu a părţii reformatoare. (…) Filmul acesta l-am mai văzut acum vreo patru ani de zile, când aici în faţă erau domnul Cătălin Predoiu, colegii din PNL, certându-l pe domnul Iordache şi pe Liviu Dragnea pentru că măcelăresc legile Justiţiei. Între timp, colegii din PNL s-au maturizat, au venit cu o altă formulă, au învăţat de la cei din PSD cum se face reforma în Justiţie. (…) Trag un semnal de alarmă: nici nu ştiţi ce facem prin aceste legi! Luăm din ADN-ul sistemului judiciar din perioada Năstase – Stănoiu şi retrezim la viaţă un monstru care pe atunci era foarte viu şi foarte activ. (…) Selecţia nu se va mai face pe criterii meritocratice”, a reclamat deputatul USR.

„Bineînţeles că nu se puteau cere avizele Comisiei de la Veneţia în 2021, pentru că aţi blocat şi PNL, mai ales, UDMR legile Justiţiei. Nu se puteau trimite la Comisia de la Veneţia proiecte, draft-uri, trebuiau trecute prin Guvern, or domnul Klaus Iohannis a vrut să-şi impună propria viziune asupra modului de construcţie a acestui sistem judiciar, în care numirile procurorilor de rang înalt trebuie să fie în continuare politice. (…) Minţiţi cu neruşinare când spuneţi că respectaţi avizele Comisiei de la Veneţia, că respectaţi recomandările GRECO. Nu se întâmplă lucrul acesta. (…) Vreţi să faceţi din Justiţie un monstru care e foarte posibil să se întoarcă şi împotriva dumneavoastră la un moment dat”, a adăugat Stelian Ion.

Majoritatea parlamentară aflată la putere a acceptat mai multe amendmente.

Potrivit proiectului, membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii.

Un amendament prevede ca, de îndată după constituire, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă secţiile corespunzătoare ale CSM pentru desemnarea candidaţilor pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte, precum şi plenul CSM pentru alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui.

În termen de 60 zile de la şedinţa de constituire a CSM se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate, prevede un alt amendament adoptat de comisia specială. Termenul cuprins în proiectul de lege în varianta Guvernului era de 15 zile.

Lucrările plenului şi ale secţiilor CSM sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară nu sunt publice, prevede un alt amendament.

Un alt amendament acceptat de comisia specială parlamentară arată că şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a CSM, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului. Excepţie fac deliberările şi audierile în materie disciplinară.

Cererea de recuzare se soluţionează de secţia corespunzătoare în materie disciplinară, în aceeaşi compunere.

Potrivit unui alt amendament, răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se prescrie în termen de 4 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare. Termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare se suspendă pe întreaga durată a suspendării judecăţii acţiunii disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie oricâte suspendări ar interveni, dacă termenul de 4 ani este depăşit cu încă 1 an.

În cazul încetării calităţii de membru al CSM înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.

Parlamentarii au mai decis că funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al CSM şi al Inspecţiei Judiciare sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale ale acestuia.

Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de plenul CSM dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres.

Directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori sunt numiţi de secţia corespunzătoare, la propunerea inspectorului şef, dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziune managerială, competenţă profesională, comunicare eficientă.

Între noile atribuţii pe care le va îndeplini inspectorul-şef al Inspecţiei se află: aprobă procedurile operaţionale întocmite la nivelul Inspecţiei Judiciare; numeşte şi revocă membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari; desemnează inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal care reprezintă Inspecţia Judiciară în misiuni interne sau internaţionale; îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.

Inspectorii judiciari sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară şi de secţia corespunzătoare a CSM, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează
concursul. Pot participa la concurs judecătorii şi procurorii în funcţie care nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar sau pentru încălcarea normelor Coduluideontologic.

Concursul pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar şi posturile care se scot la concurs constă în susţinerea unei probe scrise tip grilă şi a unui interviu susţinut în faţa secţiei corespunzătoare a CSM, în această ordine.

Potrivit unui alt amendament, în cadrul probei interviului, secţia corespunzătoare a CSM evaluează aspecte referitoare la integritatea şi conduita morală şi profesională a candidatului, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară cu privire la aceste aspecte şi a răspunsurilor la întrebările adresate de membrii secţiei, în baza acestui raport.

Raportul va analiza: conduita candidatului în raporturile de serviciu şi în afara raporturilor de serviciu, calitatea lucrărilor întocmite de candidat, aspecte legate de respectarea regimului interdicţiilor şi incompatibilităţilor, orice alte aspecte relevante referitoare la conduita şi activitatea candidatului. La susţinerea probei interviului participă, cu rol consultativ, şi inspectorul-şef, care va putea adresa întrebări candidaţilor.

0 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv