Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți, după două amânări, că Legea privind plata pensiilor private (Pilonul 2 și Pilonul 3) încalcă Legea fundamentală.
Legea privind plata pensiilor private, adoptată de Parlament în regim de urgență, urma să meargă la promulgare la președintele Nicușor Dan.
Instanța supremă și parlamentarii AUR au contestat actul normativ, iar CCR a amânat pronunțarea unei hotărâri prima dată pe 5 noiembrie și a doua oară pe 12 noiembrie.
ÎCCJ atacă la CCR Legea privind plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3: Parlamentul încalcă dreptul de proprietate
În prezent, românii care ies la pensie își pot retrage integral banii din pensiile private, însă acest lucru nu ar mai fi fost posibil prin noua lege.
Parlamentul – și mai întâi Guvernul Bolojan, care a trimis spre dezbatere și adoptare în procedură de urgență proiectul de lege – a decis că poate fi retras doar un avans de 30%.
Restul sumei a fi putut fi returnat eșalonat, în cuantumul indemnizației sociale (1.280 lei/lună, în prezent) de care beneficiază pensionarii care au contribuit doar câțiva ani la sistemul public de pensii, nu 34 de ani, cât este stagiul complet prevăzut de Legea pensiilor.
Pensia privată, cât indemnizația socială: Trocul Bolojan-Grindeanu pentru adoptarea în procedură de urgență a Legii privind plata cu țârâita a banilor din Pilonul 2, executat de Parlament
Bolnavii oncologici sunt „discriminați” pozitiv
Curtea Constituțională a anunțat, într-un comunicat de presă, că a admis, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate în ceea ce privește prevederile art.55 alin.(2) din lege și a respins obiecțiile legate de alte articole.
Comunicatul CCR:
Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii.
În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.
– Dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată. Reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții. În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani. O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic.
– Modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde și cerințelor referitoare la existența unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate și asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.
– Nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei.
– În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
