Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, a depus vineri o plângere prealabilă la Guvern și Ministerul Finanțelor, ca primă etapă înaintea acționării în judecată a acestora, pentru amânarea plății unor drepturi salariale restante către magistrați. (Vezi document la finalul articolului)
Banii au existat în proiectul Bugetului de stat pentru 2026, aprobat de Guvern și transmis Parlamentului spre adoptare prin lege. Numai că PSD a condiționat votarea în Parlament de asigurarea unor finanțări pentru ajutoare sociale. Iar banii au fost luați, până la urmă, de la magistrați.
Majorarea cu 25% a lefurilor magistraților, aplicată retroactiv – din 2018
Aceste restanțe salariale au apărut după ce, în anul 2023, Instanța supremă, condusă la acea vreme de Corina Corbu, și Parchetul General, condus de Alex Florența, au decis să majoreze cu 25% retroactiv, începând cu anul 2018, salariile judecătorilor și procurorilor, invocând că „se aliniază” unor decizii luate de instanțele judecătorești.
Acum, proiectul Legii bugetului prevedea alocarea a aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru Înalta Curte, în 2026, în creștere cu circa 50% față de anul trecut – suplimentare destinată achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Parlamentarii au decis, însă, ca o parte din aceste plăți să fie amânate, iar banii să fie redirecționați către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde lei promovat de PSD.
CSM, la atac
Imediat, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sărit la atac. „În urma negocierilor politice pentru sumele bugetare alocate anului 2026, coaliția de guvernare a decis modificarea bugetelor instanțelor și parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greșit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive”, a transmis CSM.
„În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă, în calitate de debitor, a decis unilateral eșalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026”, se mai arată în comunicatul CSM.
Plângeriea prealabilă, pe Facebook
Textul plângerii prealabile a ÎCCJ a fost postat pe Facebook, vineri, de judecătorul Alin Ene, membru al CSM și un susținător al șefei ÎCCJ, Lia Savonea.
„Solicităm ca, prin prezenta plângere prealabilă, să procedați la: punerea la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor drepturi salariale restante; emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea / alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul; comunicarea unui răspuns expres, motivată în fapt și de drept, în termenul legal’, se arată în plângerea semnată de Lia Savonea.
Savonea vrea daune inclusiv de la persoanele „care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii”
Șefa ÎCCJ, Lia Savonea, care semnează plângerea prealabilă, amenință că va cere în contencios administrativ daune inclusiv de la cei „care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii”.
„În caz de nesoluționare favorabilă a prezentei plângeri prealabile, ne rezervăm dreptul de a sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul Legii nr. 554 /2004. Persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspunderea autorităților publice sesizate, ci și răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanței obligarea acestora la plata despăgubirilor în solidar cu autoritatea publică pentru prejudiciul cauzat prin întârziere. În plus, în ipoteza neexecutării hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată, vom solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere și despăgubiri pentru neexecutarea obligației”, se spune în plângere.
Savonea a suspendat, în disperare, activitatea Comitetului pe legile Justiției, înființat de premierul Bolojan
Amintim că, în urmă cu două zile, Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat decizia premierului Ilie Bolojan prin care a fost înființat, la Palatul Victoria, Comitetul de analiză a legilor Justiției, în decembrie 2025.
Cererea de suspendare a fost depusă de ONG-ul magistraților denumit Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, și fusese respinsă, în ianuarie, de Curtea de Apel București. Însă acum, Instanța supremă a admis recursul ONG-ului și a dispus suspendarea activității Comitetului pe legile Justiției.
