Conferință de presă fără precedent la Curtea de Apel București, organizată joi de președinta instituției, Liana Arsenie, a doua zi după publicarea documentarului-investigație „Justiție capturată” al jurnaliștilor de la Recorder.
În documentar apar mărturii şi informații culese de jurnaliști, în ultimul an și jumătate, despre modul cum au fost salvați de închisoare inculpați potenți politic și financiar.
Unul dintre judecătorii care au dat interviuri, Laurențiu Beșu, a dezvăluit modul cum judecarea dosarelor era tărăgănată prin diverse tertipuri de scoatere a magistrților din completele de judecată, până la prescrierea infracțiunilor.
Un caz elocvent este cel al fostului primar Marian Vanghelie, care a fost condamnat inițial, de Tribunalul București – instanța de fond -, pe 13 mai 2021, la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru comiterea, în 2014, a nu mai puțin de 26 de fapte de corupție: 9 de luare de mită, 9 de abuz în serviciu și 7 de spălare de bani.
Vanghelie a atacat sentința la CAB, unde dosarul a ajuns la un complet de judecată din care au fost operate patru înlocuiri de judecători – prin delegări și transferuri la alte instituții de judecată -, astfel că judecarea a fost reluuată de la zero de fiecare dată, iar pe 19 martie anul acesta, inculpatul a fost achitat prin prescrierea faptelor.
Judecătorii Curții de Apel București l-au salvat pe Vanghelie de condamnarea de 11 ani și 8 luni de închisoare
Ancheta Recorder arată cum, din prejudiciul de 30 de milioane de euro de care era acuzat Vanghelie, statul va recupera numai 3 milioane, prin „grija” judecătorilor de la CAB.
Șefa CAB, Liana Arsenie, a luat foc în conferința de presă, acuzându-l pe Laurențiu Beșu că este „un judecător cu trecut în servicii”, iar „cererea de transfer este opțiunea judecătorului. Delegarea e o instituție absolut legală”, referindu-se la cei patru magistrați schimbați din completul care l-a achitat pe Vanghelie.
Judecătoarea Raluca Moroșanu a intervenit la începutul conferinței de presă cu o declarație-șoc: „Am 26 de ani de magistratură, din care 19 la Curtea de Apel București la Secția 1 Penal. Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ceea ce a spus el este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Aici, la Curtea de Apel București muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați, pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dvs că se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine. Nu știu cealaltă parte ce vor face, iată sunt aici unii care vor susține probabil conducerea. Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la „Doi și-un sfert” (actuala DGA, n.r.), nicăieri, am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc pentru că am fost și formator la Institutul Național de Magistratură și la Școala Națională de Grefieri aproape 15 ani. Și ei vor ști că nu mint. Dacă nu îl cred pe colegul Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine”.
Iată și declarațiile președintei CAB, Liana Arsenie:
„Facem apel la întreaga comunitate media să verifice faptele efective raportate la narațiunile manipulative și false.
Totodată, astăzi, cerem în mod public tuturor organismelor abilitate din ordinea juridică constituțională a statului român să procedeze la verificarea tuturor acuzațiilor formulate în această perioadă și să prezinte public rezultatul acestor verificări.
Am învățat cu toții, judecători și procurori, că justiția se realizează prin Înalta Curte și prin celelalte instanțe organizate conform legii. Așadar, nicio altă autoritate nu se poate erija în deținător al adevărului absolut și nici nu poate tranșa chestiuni litigioase de competența instanțelor de judecată sau să statueze, cu valoare de adevăr personal impus celorlalți, cine este de bună-credință sau nu, ori cine este onest sau nu.
Am învățat că legea nu se schimbă în stradă prin minciuni, denaturări și manipulare. Că legea vine din cunoaștere juridică și respect pentru cetățean, nu din nevoia de capitalizare politică și nici din nevoia de preluare ostilă a unei puteri în stat care mai târziu să fie folosită în interes politic”.
Liana Arsenie a încercat apoi să o discrediteze pe fosta judecătoare Daniela Panioglu – care le-a acordat interviu jurnaliștilor Recorder. Astfel, Liana Arsenie a prezentat în conferința de presă înregistrări din sala de judecată, cu judecătoarea Panioglu.
„În timp ce invocă exigențe morale, a lansat în spațiul public acuzații care nu sunt factuale. Ea a acuzat alte persoane fără probe, spune Arsenie. Doamna Panioglu a fost sancționată disciplinar pentru că a inserat aprecieri care erau fapte penale săvârșite de procurori, depășind astfel limitele sesizării. Este cu evidență că CAB a avut de gestionat ani de zile un judecător agresiv fizic și verbal cu majoritatea colegilor”, a spus șefa CAB despre judecătoarea Panioglu.
Președinta CAB a vrut să închidă conferința de presă, însă ziariștii i-au cerut să răspundă la întrebări, acuzând-o de lipsă de respect față de românii care se uită la conferință.
Întrebări și răspunsuri:
Ați sesizat CNSAS în cazul judecătorului Pleșu. Avea 11 ani în 1989.
Există obligația legală.
Ministrul Predoiu știa de sentința dvs cu o lună înainte de pronunțare? De ce nu ați apelat la CSM?
Nu am fost titulara acelui complet, am intrat în urma divergenței. Nu răspundem pentru declarațiile publice ale politicienilor. Judecătorul sesizează când simte că-i este afectată independența. Soluția s-a dat în baza probatoriului. Eu nici nu am știu de declarația respectivă, am aflat ulterior. Aceste intervenții nu afectează capacitatea judecătorului de a deceda probele. Nu am resimțit niciun fel de presiune.
Considerați că e grav când un politician se implică într-un dosar?
E foarte grav, nu doar un politician, ci orice cetățean.
Ați invocat CSAT în comunicatul dvs. De când e o problemă de securitate națională opinia unui magistrat?
Nu avem competența să facem astfel de reglementări. Legea stabilește competența CSAT.
Cât la sută reprezintă cauzele de mare corupție?
Nu avem astfel de statistici.
De ce CAB nu ține cont de decizia CJUE privind prescripția?
Ar însemna să încălcăm toate prescripțiile legale. CAB nu poate da dispoziție completului cum să soluționeze. Nu direcționăm soluții, hotărârile sunt pronunțate de judecător.
De ce sunt delegați 50 de judecători? Diurnele costă lunar 100.000 de euro.
Dinamica personalului în cadrul CAB nu se întâmplă dintr-odată să avem probleme toți în același timp. Concursurile sunt organizate, din păcate Tribunalul Teleorman, Călărași nu răspund nevoilor de viață socială ale candidaților.
Veți cere IJ să verifice toată această chestiune a repartizării completurilor?
Ceea ce nu se înțelege e că vorbim de cea mai mare instanță din țară, cele mai complexe cauze și cele mai mediatizate, nu spune nimeni de schemele subdimensionate, de infrastructura deficitară. Avem un deficit major de personal, judecători, grefieri. Pe acest volum cu presiune media din ce în ce mai mare, trebuie să le gestionăm cu un număr tot mai mic de judecători.
Există schimbări de complet care au avut drept consecință achitări, încetare proces, și la inculpați mai puțini notorii?
Aceste dosare, prin prisma mediatizării inculpaților, dar sunt mii de oameni achitați, pentru care încetează procesele, după cum sunt mii de oameni în pușcărie. Soluțiile survin după ce judecătorul independent administrează probatorii.
Care e motivul pentru care ați decis să se înlocuiască un judecăto?
Înlocuirea în complet se face strict în condițiile regulamentului de ordine interioară.
Care sunt aceste condiții?
CAB nu e aici să tragă concluzii, am prezentat împrejurări factuale. Conferința de presă a fost la inițiativa CAB, în ce privește celelalte chestiuni care apar în investigația Recorder nu au fost documentate, nu e un drept la replică.
Președinta Curții de Apel București s-a ridicat și a plecat din conferința de presă, deși jurnaliștii doreau să îi mai adreseze întrebări și i-au cerut să mai rămână.
