Președinta Instanței supreme, Lia Savonea, a găsit un nou tertip pentru tergiversarea luării de către CCR a unei decizii privind Lega pensiilor speciale ale magistraţilor, pe care chiar ea a atacat-o la Curtea Constituțională.
Lia Savonea (ÎCCJ) a atacat la CCR noua lege privind pensiile magistraților, invocând discriminarea în raport cu ceilalți „speciali” – militari, polițiști, jandarmi, ofițeri SRI, SIE, SPP
Acum, șefa ÎCCJ cere CCR să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Euopene (CJUE) asupra modificărilor privind pensiile speciale ale magistraţilor – tăierea vârstei de pensionare, dar și a cuantumului acestora, care în prezent este mai mare ca salariile judecătorilor și procurorilor.
Noua lege, pe care și-a angajat răspunderea în Parlament Guvernul Bolojan, prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei să nu poată depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
La Sfântu-Asteaptă! Bătaia de joc a CCR continuă: Decizia pe Legea privind reforma pensiilor magistraților, contestată de Savonea, a fost amânată a 4-a oară
Decizia vine exact cu o zi înaintea celui de-al cincilea termen al CCR pe această speță.
CAB: Judecătorul CCR propus de Nicușor Dan rămâne în funcție, dar blocajul continuă la Curtea Constituțională: Giani Stan și-a luat concediu parental
Comunicatul ÎCCJ:
„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Curţii Constituţionale a României o solicitare de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE.
Prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor. Această obligaţie derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE.
În esenţă, Instanţa supremă consideră că măsurile din proiectul Guvernului pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.
În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecţie formulate, susţinem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât: (1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; (2) nu sunt însoţite de o fundamentare riguroasă şi transparentă care să permită efectuarea unui test de proporţionalitate, în lipsa datelor necesare; (3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor; (4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă; şi (5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenţei justiţiei, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituţional naţional şi de dreptul Uniunii Europene. Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un instrument esenţial pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a dreptului european, precum şi pentru consolidarea cooperării dintre instanţele naţionale şi jurisdicţia Uniunii”.
