Majoritatea Curții Constituționale legalizează faptele penale comise de miniștri

martie 13, 2017martie 13, 2017 : 2:47 am Mihai Palsu

8 judecători ai CCR terfelesc Constituția iar unul singur – mult hulita Lidia Stanciu – ne arată mârșăvia lor

Din fericire pentru români, decizia politică luată de Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale în cazul SENAT vs. DNA cu privire la OUG 13/2017 readuce în prim-plan NECESITATEA ca judecătorii Curții Constituționale să NU mai fie NUMIȚI politic, ci aleși democratic de popor, pentru un unic mandat de 7 ani.

**Judecătorii Curții Constituționale – cei 9 numiți politic**

Iar cei care ar avea dreptul să candideze să fie curați din punct de vedere penal, să nu fi făcut parte din niciun partid politic și să fi profesat în instanțe cel puțin 20 de ani. Știu, este o propune extrem de radicală. Dar dacă această propunere va veni la pachet și cu alegerea democratică a Avocatului Poporului, atunci vom avea șansa ca Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale să NU mai terfelească Constituția, iar Avocatul Poporului să nu mai facă jocuri politice.

Acuzații primare

După aprobarea de către Guvernul Grindeanu, în 31 ianuarie, a OUG 13/2017 privind dezincriminarea abuzului în serviciu la prejudicii mai mici de 200.000 de lei, două persoane fizice au depus un denunț penal la DNA împotriva premierului Sorin Grindeanu și a ministrului Florin Iordache. Iată faptele penale denunțate:

favorizarea făptuitorului, prevăzută de art.269 alin.(1) din Codul penal;
prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prevăzută de art.8 alin.(1) lit b) din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială;

În urma acestui denunț, DNA a constituit Dosarul Penal 46/P/2017. A doua zi, pe 1 februarie, s-a mai depus o completarea la denunțului inițial:

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.13 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31 ianuarie 2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate, care în felul acesta au beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite;

În aceeași zi, în Dosarul Penal 46/P/2017 procurorii DNA au dispus începerea urmăririi penale IN REM, în baza următoarelor articole de lege: Art. 13 din Legea nr.78/2000; Art. 269 alin.1 din Codul penal; Art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr.115/1999.

Așadar, DNA nu a reținut, în Dosarul Penal 46/P/2017, nimic despre OPORTUNITATEA sau LEGALITATEA adoptării OUG 13/2017 de către Guvernul Grindeanu prin mâna ministrului Justiției Florin Iordache. Ci doar fapte penale, care au produs ordonanța ilegală.

**Procurii lui Kovesi au înțeles jocul politic**

Alte acuzații

În data de 24 februarie 2017, procurorii DNA au extins urmărirea penală cu următoarele acuzații:

infracțiunile de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art.259 alin.1 și 2 din Codul penal;
sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri prevăzută de art.275 din Codul penal, fals intelectual prevăzut de art.321 din Codul penal;

În aceeași zi, procurorii au emis o Ordonanță prin care au dispus clasarea infracțiunii prevăzută de art.13 din Legea nr. 78/2000 – infracțiune care a atras competența Direcției Naționale Anticorupție.

Apoi au disjuns dosarul și și-au declinat competența către Parchetul General, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

favorizarea făptuitorului prevăzută de art.269 alin.1 din Codul penal;
prezentarea, cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prevăzută de art.8 alin.1 lit.b) din Legea nr.115/1999;
sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, prevăzută de art.259 alin.1 și 2 din Codul penal;
sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri prevăzută de art.275 din Codul penal;
fals intelectual prevăzut de art.321 din Codul penal.

**Schema controlului legislativ asupra guvernelor României – click pe planșă pentru o mai bună vizualizare**

Majoritatea Curții Constituționale confundă termenii

Dar iată ce au consideat necesar să rețină și să decidă Majoritatea din CCR:

“Întrucat, doar prin ea insasi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infractiuni, Curtea constata ca faptele reclamate prin denuntul care a stat la baza intocmirii Dosarului nr.46/P/2017, inregistrat pe rolul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu pot intra sub incidenta legii penale, indiferent de incadrarea juridica data…”

Așadar, conform acestei DECIZII a Curții Constituționale, miniștrii unui guvern POT să dea ORICE ordonanță de urgență le trece prin cap, chiar dacă falsifică documente pentru a produce un act normativ, ascund/distrug documente sau ÎNCALCĂ legile din Codul Penal aflat în vigoare. De ce?

Pentru că majoritatea judecătorilor Curții Constituționale consideră că: “Pentru aceste considerente, avand in vedere ca prin Ordonanta din 1 februarie 2017 a Directiei Nationale Anticoruptie se retine ca ‘nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale’ si, in consecinta, se dispune inceperea urmaririi penale si se efectueaza acte de urmarire penala cu privire la savarsirea infractiunilor mentionate in denunt, apare cu evidenta faptul ca Ministerul Public, ca parte a autoritatii judecatoresti, s-a considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptarii ordonantei de urgenta a Guvernului”.

După cum v-am arătat mai sus, din datele ANALIZATE de judecătorii Curții Constituționale reiese că DNA și, ulterior, Ministerul Public NU au anchetat OPORTUNITATEA sau LEGALITATEA adoptării OUG 13/2017. NU! Procurorii au cercetat NUMAI dacă PROCEDURILE LEGISLATIVE au fost respectate de către membrii Guvernului Grindeanu – în speță ministrul Justiției, Florin Iordache, și alți funcționari din cadrul acestui minister, care au elaborat OUG 13/2017.

DACĂ Ministerul Public ar fi anchetat OPORTUNITATEA sau LEGALITATEA adoptării OUG 13/2017 de către Guvernul Grindeanu, constatarea majorității judecătorilor Curții Constituționale, că

“Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul puterilor in stat (…) nicio alta autoritate publica, apartinand altei puteri decat cea legislative, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunitatii actului de legiferare”,

ar fi fost perfect corectă, iar DNA ar fi comis o gravă imixtiune în actul de guvernare, ar fi încălcat principiul separării puterilor în stat.

NUMAI că procurorii NU au verificat OPORTUNITATEA sau LEGALITATEA adoptării OUG 13/2017. Procurorii au cercetat faptele penale care au fost comise în procesul de adoptare a OUG 13/2017, adică PROCEDURILE LEGISLATIVE.

Așa cum rezultă din Schema controlului legislativ asupra guvernelor României, actele guvernului sunt corectate, respinse sau controlate din punct de vedere legal de trei instituții fundamentale ale României: Parlamentul, Curtea Constituțională și Ministerul Public – DNA.

Dacă în cazul Parlamentului și al Curții Constituționale deciziile sunt DEFINITIVE și aplicabile imediat, în cazul Ministerul Public, deciziile sunt aprobate sau respinse de două complete de judecată!

După cum se poate lesne observa, atât Parlamentul, cât și Curtea Constituțională NU pot controla o decizie a unui guvern din punct de vedere penal, așa cum nici DNA nu are dreptul să verifice OPORTUNITATEA, LEGALITATEA sau CONSTITUȚIONALITATEA adoptării unor acte normative emise de guverne.

**Românii nu mai vor să fie furați ca în condru de către cei pe care îi plătesc cu salarii fabuloase**

Concluzie

Prin decizia sa, Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale a LEGALIZAT pe viitor orice fapte penale comise de către cei care produc acte normative – miniștri sau funcționari de stat.

Deoarece CCR ne-a spus că NU poate judeca o OUG care NU a intrat în vigoare, Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale se face că nu vede pericolul uriaș: ordonanțele de urgență adoptate abuziv, odată intrate în vigoare vor produce efecte catastrofale, în cascadă pentru România.