Premierul Ilie Bolojan a amenințat, luni, cu revocarea miniştrilor şi secretarilor de stat din ministerele care nu își vor îndeplini angajamentele asumate de România în PNRR până la 31 august – termenul final de implementare a proiectelor.
Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă s-a reunit pentru a analiza restanțele aferente cererilor de plată 3 şi 4 transmise de Guvern Comisiei Europene.
Premierul Bolojan a le-a cerut miniștrilor care coordonează reforme şi investiţii „să accelereze ritmul de lucru şi să ia măsuri pentru depăşirea eventualelor blocaje”, potrivit unui comunicat al Guvernului.
De asemenea, el a cerut să nu mai existe întârzieri în ceea ce priveşte plata facturilor pentru lucrările efectuate în cadrul proiectelor.
„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniştrii şi secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcţie, în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor şi personalului din administraţie, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă ţara noastră pierde bani”, a subliniat Bolojan, conform comunicatului.
Şeful Executivului a arătat că trebuie monitorizat periodic stadiul reformelor şi investiţiilor din PNRR.
La rândul său, Dragoş Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a declarat: „Dacă anul trecut am crescut absorbţia din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele şase luni trebuie să trecem la un ritm şi mai intens pentru a dubla această sumă. Fac apel la fiecare minister ca până la sfârşitul săptămânii să transmită MIPE informaţii actualizate privind progresele făcute şi un calendar al activităţilor pe care le are în vedere pentru a avea un status cât mai actual al implementării”.
În cadrul reuniunii, s-a subliniat că fondurile necesare pentru contribuţia României la proiectele PNRR sunt şi vor fi în continuare asigurate.
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor (MF), Florin Zaharia, a menţionat că prin bugetul pentru 2026 vor fi asigurate sume cu 70% mai mari decât anul trecut, astfel încât cofinanţarea naţională a PNRR va ajunge la aproximativ 73 de miliarde de lei.
„Autorităţile publice locale vor avea cele mai mari bugete din istorie, ceea ce le va permite să se concentreze pe implementarea proiectelor din PNRR”, a adăugat reprezentantul MF, citat în comunicat.
La reuniune au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan şi ministrul Dragoş Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu şi Marian Neacşu, miniştri şi secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme şi investiţii, membri şi invitaţi permanenţi din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.
Guvernul aminteşte că România are un număr total de şase cereri de plată, iar ultimele două – 5 şi 6 – vor fi transmise în acest an. Cererea de plată finală are ca termen maxim de transmitere data de 30 septembrie.
Cererea de plată 5 va conţine un număr de 28 ţinte şi jaloane aferente componentei de asistenţă financiară nerambursabilă, iar cererea de plată 6 va avea un număr de 151 ţinte şi jaloane ce corespund atât componentei de asistenţă financiară nerambursabilă, cât şi celei rambursabile.
Până în prezent, România a depăşit peste jumătate din valoarea totală PNRR, respectiv 50,08%, a explicat Guvernul. Astfel, ţara noastră a primit în total suma de 10.722.201.578 euro (din care 6.402.360.157 euro pentru componenta de asistenţă financiară nerambursabilă şi 4.319.841.421 euro pentru componenta de asistenţă financiară rambursabilă), sumă care include pre-finanţarea şi sumele încasate pentru cererile de plată 1 şi 2 şi parţial pentru cererea de plată 3, se precizează în comunicat.
