Premierul Ilie Bolojan a cedat fața presiunii primarilor, a căror portavoce este Olguța Vasilescu, prim-vicepreședinta PSD, astfel că va modifica OUG 52 în prima ședință de guvern, la două săptămâni după adoptare.
„În ședința de Guvern, premierul a precizat că se intenționează modificarea acestei ordonanțe în viitoarea ședință de Guvern. Nu am detalii despre conținut. Ideea era să se facă o reevaluare din partea tuturor celor care consideră că sunt necesare modificări”, a informat, joi, purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu.
Până atunci, o altă OUG adoptată joi le permite primăriilor cu datorii să se împrumute pentru combustibillul necesar furnizării energiei termice în sistem centralizat, în sezonul rece 2025-2026. Până în prezent, acestea nu puteau garanta împrumuturi dacă nivelul datoriilor anuale depăşea 30% din media veniturilor proprii din ultimii trei ani.
„Această limitare a generat dificultăţi majore pentru operatorii locali de termoficare, care nu dispun de lichidităţi suficiente pentru achiziţia de combustibil înaintea iernii, ceea ce ar fi condus la riscul întreruperii furnizării energiei termice în mai multe municipii din ţară, afectând în special populaţia vulnerabilă”, a transmis într-un comunicat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Tergiversările continuă în privinșa concedierilor
Cât privește concedierea a 13.000 de angajați din primării și CJ-uri, nu s-a ajuns nici măcar acum la un consens în coaliție.
Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, care este şi preşedinta Asociaţiei Municipiilor din România, a declarat luni, după ședința conducerii PSD:
„Suntem de acord cu o reducere de 30% a numărului de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi efectiv ocupate. (…) Am solicitat ca să existe totuși o atonomie locală și să dăm posibilitatea ordonatorilor de credite – primari, șefi de consilii județene – să aibă și o a doua opțiunea, respectiv reducerea cu 10% a chetuielilor de personal”.
Pretențiile PSD la reforma administrației merg până la revizuirea OUG 52 abia adoptată: Olguța ar renunța la 20% din angajați, dar nu și la banii pentru cheltuieli la primărie
Olguța Vasilescu a cerut „revizuirea OUG 52” adoptată de Guvernul Bolojan săptămâna trecută și prin care au fost instituite „limitări” în perioada octombrie–decembrie 2025 la cheltuielile din primării și a plafonat plățile pentru bunuri și servicii.
Ea este revoltată că, prin această OUG, „sunt interzise și studiile de fezabilitate și expertizele”, dar „mai sunt și alte aberații”: „Nu mai poți să mai publici nimic ca și Primărie. Prin Legea administrației publice locale, prin Codul administrativ, ești obligat, în momentul în care faci o ședință de consiliu, să o anunți public, într-un ziar sau pe un post de televiziune, radio și așa mai departe. S-a interzis, asta înseamnă că nu putem să mai ține ședințe de Consilii locale, ceea ce, efectiv, este o aberație. Din această cauză am solicitat și miniștrilor noștri să fie foarte atenți la avizare, dar aici nu avem ce să le reproșăm, pentru că foarte multe dintre aceste lucruri au fost citite pe bandă în ședința de Guvern și, iată, ne-au adus în această situație”.
Asociația Comunelor din România (ACoR) a publicat, însă, lista cheltuielilor interzise prin OUG 52/2025:
Cheltuieli care nu pot fi angajate în 2025
x Mobilier (birouri, scaune, dulapuri, rafturi etc.);
x Aparatură birotică (imprimante, copiatoare, faxuri, distrugătoare de documente etc.);
x Telefoane mobile și abonamente suplimentare;
x Autoturisme și combustibil (în afara cazurilor de urgență);
x Obiecte de inventar neesențiale (dotări noi de birou, echipamente decorative);
x Tipărituri și publicitate (pliante, broșuri, reclame, campanii media);
x Protocol (mese festive, recepții, cadouri);
x Organizări de evenimente fără finanțare externă;
x Consultanță și expertiză;
x Deplasări interne și externe (cu excepția celor strict obligatorii);
x Studii și documentații neprevăzute de lege;
x Reparații curente.
Cheltuieli permise în 2025
- Cheltuieli de personal (salarii, sporuri, contribuții);
- Utilități (energie, apă, gaze, salubritate, internet);
- Întreținerea clădirilor și funcționarea școlilor, grădinițelor, dispensarelor, primăriei
- Investiții finanțate prin fonduri europene, PNRR, POIM etc;
- Cheltuieli pentru sănătate și asistență socială (centre sociale, servicii pentru persoane vulnerabile, îngrijirea bolnavilor);
- Cheltuieli de urgență (intervenții ISU, situații de calamitate);
- Servicii impuse prin lege (audit, servicii bancare, IT obligatoriu, colectare taxe);
- Cheltuieli minime pentru buna funcționare a instituțiilor locale.
De reținut
- În perioada octombrie–decembrie 2025, plățile la titlul „Bunuri și servicii” nu pot depăși media lunară a plăților efectuate în ianuarie–septembrie 2025, la care se adaugă 10%.
Exemplu: dacă totalul plăților din ianuarie–septembrie a fost de 900.000 lei, media lunară este 100.000 lei, iar plafonul pentru fiecare lună din octombrie–decembrie va fi 110.000 lei. - Ordonatorii de credite trebuie să justifice strictul necesar al fiecărei cheltuieli.
- Cheltuielile finanțate prin fonduri externe nerambursabile (PNRR, programe europene etc.) pot fi efectuate chiar dacă se regăsesc pe lista interdicțiilor.
- Curtea de Conturi va aplica un control riguros asupra respectării acestor prevederi.
