Premierul Ilie Bolojan a confirmat, miercuri seară la Antena 3, că președintele Nicușor Dan a venit la Guvern „cu o solicitare” de modificare „pe componenta de magistrați” a proiectului privind Pachetul II de măsuri de austeritate, pe care șeful Guvernului își va angaja răspunderea în Parlament.
„Domnul președinte a fost într-o vizită de o jumătate de oră la Guvern, după ce m-a anunțat că vine pentru a vedea care este stadiul discuțiilor din coaliție pe acest pachet 2 de reforme (…) În ceea ce privește componenta de Pachet 2, vă pot spune că am discutat cu domnul președinte aspectele care țin de stadiul negocierilor. Ele erau într-o fază destul de avansată. Aseară, practic, târziu am reușit să închidem aproape toate capitolele și în această dimineață, toate detaliile au fost reglate. Iar solicitarea dânsului pe componenta de magistrați, având în vedere propunerea legată de modificările la pensionarea magistraților, a fost să se găsească o formulă prin care să existe o perioadă de tranziție pe care cei care intră la pensionare după noile reglementări, adică ar intra la o vârstă de pensionare standard de 65 de ani, să o poată parcurge în așa fel încât să nu existe o trecere bruscă. Acest lucru vom vedea în ce măsură îl putem integra”, a spus Bolojan.
Presiunile magistraților împotriva modificării Legii pensiilor speciale au efect: Nicușor Dan a mers la Guvern să discute cu Bolojan și Grindeanu
În opinia sa, aceasta ar fi o problemă minoră – semn că va modifica proiectul: „Dar nu aceasta este problema de fond a acestui proiect de lege, ci celelalte aspecte care, într-adevăr, rezolvă problemele de magistrați”.
„Celelalte aspecte nu au fost discutate și le vom menține așa cum le-am anunțat public și așa cum au fost comunicate pentru consultare și avizare către CSM. (…) Primul aspect de fond este că e nevoie de o lege clară de salarizare care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. Gândiți-vă că în acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar diferențe salariale și mai avem de plătit cam încă atât. Este deci anormal să ai legi de salarizare neclare, care să permită astfel de abordări și este necesar ca în această toamnă să venim cu legi de salarizare care să fie simple, clare și predictibile, inclusiv în sistemul de justiție, pentru a evita aceste acțiuni”, a precizat Bolojan.
Al doilea lucru „foarte important” este să fie corectată „nedreptatea” pensionării foarte rapide: „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, așa cum permite sistemul nostru după 25 de ani de vechime. (…) Acest proiect prelungește vârsta de pensionare la 65 de ani, ceea ce este un lucru corect față de celelalte categorii”.
Fost ministru al Justiției, despre protestul magistraților: „Ar dori, probabil, să își stabilească singuri pensiile, salariile și vârsta de pensionare”
„Al treilea element important care este corectat de acest proiect este stabilirea unei pensii care este rezonabilă. Gândiți-vă că un om care merge pe contributivitate la un moment dat ajunge, la final de carieră, să aibă o pensie care poate să fie între 45-50-55% maxim din ultimul salariu. Propunerea pe care o facem este ca valoarea pensiei să nu depășească 70% din ultimul salariu, ceea ce va face, practic, ca față de pensia medie pe care o avem astăzi în magistratură, care este de 4.800-5.000 de euro, ca să discutăm foarte deschis, pensia medie, aceasta să coboare la aproximativ 3.500 de euro, pentru că nu mai este 100% din ultimul salariu, este 70%, iar aplicându-se contribuția de asigurări de sănătate, înseamnă că va fi aproximativ 3.200 de euro. Oricum, această pensie nouă va fi o pensie foarte bună, raportată la una medie din România, care este între 550-600 de euro”, a argumentat premierul.
Bolojan a susținut că „România a acordat justiției independență, a acordat câștiguri foarte bune, dar oamenii au nevoie de mai multă dreptate, de sentințe mai corecte, de eficiență în actul de justiție și din percepția cetățeanului român se vede că și justiția din România mai are de achitat niște datorii către cetățenii țării – spun aceste lucruri în mod simbolic”.
