UPDATE: OUG 7 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 146, din 25 februarie. (Vezi document la finalul articolului)
Premierul Ilie Bolojan a fost asaltat la Guvern, marți, de sindicaliștii de la ordine publică, dar și din penitenciare, care au vrut să intre cu forța în Palatul Victoria și au fost opriți de jandarmi.
Protestatarii sunt nemulțumiți de iminenta modificare a legii prin care ei primesc pensii speciale – pe care le denumesc „de serviciu”.
În cadrul Ordonanței de Urgență (OUG) nr. 7 privind reforma administrativă, adoptată marți seară, Ministerul Administrației, condus de Cseke Attila (UDMR) – inițitorul proiectului de act normativ, a introdus prevederea ca, în 30 de zile, Ministerul de Interne, condus de Cătălin Predoiu (PNL) și Ministerul Apărării Naționale, condus de Radu Miruță, să vină cu anumite propuneri de modificare pe zona pensiilor militare.
Concret, se urmărește accelerarea implementării vârstei de pensionare, prevăzută deja în Legea privind pensiile speciale aprobată în 2023, conform jalonulului 215 din PNRR, a crește la 65 de ani până în anul 2035.
UPDATE: OUG 7 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 146, din 25 februarie. (Vezi document la finalul articolului)
Întrebat, în briefingul de presă de la finalul ședinței Guvernului, ce mesaj le transmite celor 15.000 – 20.000 de polițiști și militari care se pot pensiona în prezent, pe legea în vigoare, premierul Ilie Bolojan a răspuns:
„În ceea ce privește respectarea jaloanelor de către România, prin toate acțiunile pe care le derulează guvernul, ținta noastră este să atingem jaloanele care sunt, în momentul de față, nerespectate, iar cele care sunt respectate, prin modificările care se fac, să nu ducă la redeschiderea acestora.
Deci, intenția noastră este să facem absorbția de fonduri europene, iar atingerea jaloanelor și respectarea lor este o țintă importantă. În ceea ce privește aspectele care țin de personalul din această zonă, aici sunt două aspecte de bază.
Primul este legat de necesitatea de a crește vârsta de pensionare pentru toate categoriile de angajați din România, care beneficiază, într-o formulă sau alta, de pensionare anticipată. Am mai spus și spun: țara noastră nu-și mai permite să pensioneze oameni la 48, 49, 51, 52 de ani.
Acesta este adevărul. Este o problemă care ține de suportabilitate economică, de sustenabilitatea sistemului de pensii în anii următori, de o minimă echitate socială, deci, din toate aceste puncte de vedere, trebuie să creștem vârsta de pensionare, acesta este fondul problemei.
Ministerele care sunt responsabile vor veni cu propuneri în acest sens, iar așa cum s-a întâmplat și la magistrați, şi în aceste zone, pentru cei care astăzi îndeplinesc vârsta de pensionare va fi o perioadă tranzitorie și dânșii vor putea să opteze pentru pensionarea după actuala lege, fără să fie afectați de noile prevederi, pentru că, așa cum știți, prevederile noi au acțiune doar pentru viitor.
Deci, nu este niciun fel de problemă de a pleca din sistem, pentru că modificările îi vor afecta pe cei care pot să iasă la pensie. Dar e adevărat, ţinta noastră este ca, în următorii ani, în fiecare an, vârsta medie de pensionare în aceste sisteme, cu derogările de pensionare accelerată pentru zonele care într-adevăr sunt justificate, să crească, pentru că nu mai e cine să înlocuiască oamenii care ies la pensie din România.
Noile generații sunt de trei ori mai mici decât cele care ies la pensie și, practic, piramida este inversată în totalitate. Trebuie să luăm aceste măsuri, atât din punct de vedere al corectitudinii, al sustenabilității, dar și pentru a avea niște sisteme eficiente”.
