Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri că noua lege a salarizării bugetarilor nu va aduce majorări pentru toți angajații de la stat, ci urmărește să crească fondul de salarii atât cât poate suporta economia și să corecteze inechitățile din sistem.
„Pe legea salarizării au fost multe discuții, solicitări ale sindicatelor, care sub nicio formă nu pot fi acoperite. Una dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală ca masă salarială să depășească posibilitățile economiei României. Am mai făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns. În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, deci am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea rating-ului României, ceea ce ne-ar duce într-o situație în care orice guvern va veni va fi nevoit să ia niște măsuri care, la final, vor face ca salariile reale în sectorul public, dar și în cel privat, să fie mai mici decât cele pe care le avem astăzi”, a precizat el.
Noua Lege a salarizării bugetarilor este jalon din PNRR, iar dacă nu va fi adoptată și premulgată de președintele nicușor Dan până pe 31 august, România va pierde 771 de milioane de euro, bani care au fost deja prinși în bugetul de anul acesta și cheltuiți.
Premierul a precizat că principalele constrângeri sunt stabilite prin contractele semnate cu Uniunea Europeană și prin jaloanele din PNRR. „Nu putem să depășim procentul din PIB care este dat de cheltuielile cu salariile publice. Astăzi avem un procent de 8,1%. Gândiți-vă că în 2024 am ajuns la 9,4%, iar angajamentul României este că vom reduce aceste cheltuieli până în 2030 la 7,9%”, a arătat el.
Potrivit calculelor prezentate, fondul total de salarii din sectorul public s-ar putea situa între 7,9% și 8,1% din PIB, ceea ce ar însemna, la estimările actuale de creștere economică, o sumă suplimentară de maximum 11-12 miliarde de lei.
O a doua constrângere ține de un alt jalon din PNRR: „Nu putem să avem o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea nominală a PIB-ului. Cu o estimare de creștere a PIB-ului de aproximativ 7% pentru anul viitor, anvelopa disponibilă s-ar situa tot în jurul a 11 miliarde de lei. Dacă am calculat procentul de 7,9% cheltuieli de salarii din PIB-ul României, înseamnă că anvelopa pe care o putem avea la dispoziție minimă pentru anul viitor este de aproximativ 8 miliarde. Asta înseamnă că am putea crește fondul de salarii de la 166 de miliarde, cât este anul acesta, la aproximativ 174 de miliarde”, a explicat premierul.
Risc de creștera a dobânzilor
El a avertizat și asupra riscului ca, în absența reducerii deficitului, resursele bugetare să fie direcționate tot mai mult către plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor.
„Dacă nu ne reducem costul dobânzilor, vom fi în situația în care guvernele viitoare vor fi doar niște agenții de plăți și nu vor mai putea crea condiții pentru relansarea și dezvoltarea economică. România și-a asumat reducerea deficitului bugetar la 5,3% din PIB anul viitor, față de 6,2% cât este angajamentul pentru anul acesta. „Ceea ce înseamnă că modul în care se face această majorare trebuie să țină cont de reducerea de deficit, pentru că dacă crești cheltuielile într-o anumită zonă, pentru a reduce deficitul trebuie să scazi volumul de investiții sau să crești eventual taxe și impozite, ceea ce nu este de dorit”, a arătat premierul interimar.
„A crea așteptări care nu pot fi onorate este o lipsă de respect față de oameni”
Bolojan a arătat că „este mai corect ca angajaților din Educație, Sănătate și din celelalte sectoare publice să li se spună clar care sunt posibilitățile financiare ale statului”.
„A crea așteptări care nu pot fi onorate este o lipsă de respect față de oamenii respectivi și este o lipsă de responsabilitate față de această țară. Am spus, este o lege care aduce corecții, iar cei care ar avea într-un an, doi salariile plafonate, înseamnă că de câțiva ani de zile beneficiază de salarii mult mai mari decât alte categorii de personal bugetar care timp de 3-4 ani de zile s-au discurcat cu aceste venitori. Aceasta este realitatea și trebuie să o discutăm”, a spus Bolojan.
„Promisiunile din 2023 pe fondul grevei din educație nu pot fi onorate integral”
Premierul interimar a mai arătat că „în 2023, pe fondul anului electoral, pe fondul grevei care a fost atunci în Educație, s-au creat prevederi legale care, în termeni reali, nu pot fi onorate”.
Potrivit calculelor prezentate de acesta, impactul total al creșterilor salariale permise de noua lege ar urma să fie cuprins între 8 și 12 miliarde de lei, iar o parte a acestei sume trebuie compensată prin reducerea altor cheltuieli.
„Doar în Educație, dacă s-ar fi aplicat prevederile legii din 2023, erau undeva în jur de 8 miliarde. Deci nu ai cum să acoperi în termeni reali aceste lucruri”, a declarat Ilie Bolojan.
„Nu scade niciun venit”
Premierul a insistat că aplicarea noii legi nu va duce la reducerea veniturilor actuale: „Din nou, nu scade niciun venit. Aceasta este realitatea și nu are rost să mai colportăm pseudoștiri care nu au niciun fundament”.
Potrivit lui Bolojan, angajații care au în prezent salarii mult peste nivelurile stabilite pentru funcții comparabile nu vor beneficia însă de aceleași creșteri ca restul bugetarilor.
„Doar unei părți din angajații din sectorul public care, prin diferite metode, și-au crescut salariile la un nivel mult mai mare decât cel normal, nu o să le mai crească. Proiectul prevede, de asemenea, că salariile aflate peste noua grilă vor fi menținute la nivelul actual până când celelalte venituri vor ajunge din urmă aceste valori”, a declarat Ilie Bolojan.
„Reducerea cheltuielilor statului permite o predictibilitate”
„O reducere a cheltuielilor statului permite o predictibilitate a cheltuielilor bugetare în anii următori, care este un element de bază pentru a menține echilibrele bugetare. Stabilitatea bugetară, reducerea dobânzilor și orientarea economiei către investiții și productivitate sunt condiții pentru relansarea economiei.Asta nu se poate face dacă nu avem o stabilitate bugetară, dacă nu scad dobânzile și dacă nu lucrăm pentru a crea condiții pentru o economie pusă pe baze mai sănătoase, nu una care se bazează exclusiv pe consum, ci una care se bazează pe investiții, pe productivitate”, potrivit premierului.
El a explicat că această lege este importantă pentru România din trei motive principale:
„În primul rând, adoptarea ei ține de menținerea credibilității țării în fața partenerilor europeni, a agențiilor de rating și a investitorilor, fiind vorba despre un angajament asumat de guvernele anterioare și necontestat până acum.
Nerespectarea acestui angajament ar însemna pierderea a peste 700 de milioane de euro, valoarea aferentă jalonului din PNRR legat de reforma salarizării.
În al doilea rând, legea aduce predictibilitate în evoluția salariilor din sectorul public pentru următorii doi-trei ani, reducând riscul unor presiuni bugetare similare celor din perioada preelectorală 2023-2024.
În absența unei astfel de reglementări, pe fondul fragmentării politice, cheltuielile salariale ar putea reveni la niveluri apropiate de cele din 2024, cu efecte negative asupra economiei.
Există un risc ca, pe fondul pulverizării politice, să ne trezim cu cheltuieli de salarii care ajung să se apropie de cele din 2024 peste un an, doi, ceea ce ar fi o situație foarte complicată și ar afecta economia noastră.
În al treilea rând, legea corectează inechitățile existente în sistemul public, unde angajați care ocupă aceleași funcții și desfășoară aceeași activitate au salarii foarte diferite în funcție de instituția la care lucrează”.
Potrivit lui Bolojan, aceste diferențe generează nemulțumiri atât în rândul angajaților defavorizați, cât și la nivelul societății, alimentând o presiune constantă pe tema salarizării bugetare, în timp ce milioane de angajați din mediul privat depind exclusiv de performanța și managementul companiilor la care lucrează.
„Trebuie să recunoaștem că avem niște diferențe salariale foarte mari între anumite componente din zona sectorului public. Avem diferențe în interiorul acelei familii. Gândiți-vă că avem oameni care au ocup aceeași funcție, fac același lucru, dar fiind angajați la instituții diferite, au salarii foarte diferite între ei, ceea ce generează nemulțumiri în sectorul public din partea celor care sunt defavorizați, dar pe ansamblu acestei inechități generează o nemulțumire în societate în general și o tendință din partea celor care nu sunt avantajați de actualul sistem să lupte să-și repare, să spunem, nedreptățile și să fie o presiune permanentă și o discuție care nu se mai termină pe salarizarea din sectorul public, în timp ce nu ne gândim la celelalte milioane de cetățeni români care lucrează din greu în sectorul privat și care trebuie să se întrețină funcție de performanțele companiilor și de managementul acestora”, a insistat șeful Executivului.
Premierul interimar a respins și ideea că România ar putea renunța la adoptarea legii și la banii europeni aferenți, mizând pe economii bugetare în anul următor.
„Am auzit și astfel de declarații, că dacă nu trece această lege, nu se întâmplă nimic, chiar dacă pierdem banii, pentru că vom face economii pentru anul viitor. Nu, din păcate, nu se vor face economii, pentru că niciun guvern care va veni nu va putea să nu facă o indexare de salarii”, a spus Bolojan.
Acesta a amintit că salariile din sectorul public sunt plafonate de doi ani și că inflația a redus puterea de cumpărare. „Deci vom ajunge tot acolo, dar vom pierde niște bani”, a afirmat premierul interimar.
„În schimb, apropo de echitate, cei care au astăzi salarii foarte mari vor avea și mai mari, cei care au mai mici vor avea ceva mai mari, dar inechitățile le vor fi și mai mari și nu se rezolvă această situație. În plus, dacă nu avem o astfel de lege, în orice moment, în 2027, în 2028, pe fondul mizelor electorale, pe fondul pulverizării pe care o avem în Parlamentul României și a unor abordări, de multe ori o spun, iresponsabile, ne putem trezi că ieșim din nou în decor, ceea ce ar fi de evitat”, a adăugat Bolojan.
Premierul interimar Ilie Bolojan, care este și liderul PNL, a declarat, totodată, că grupurile parlamentare ale liberalilor au primit mandat, vineri, în Biroul Politic al partidului, să susţină în sesiunea extraordinară a Parlamentului adoptarea proiectelor Legii salarizării unice, reformei ANI, strategia pe hidrogen şi componenta de decarbonizare..
