Premierul Ilie Bolojan a răspuns acuzațiilor PSD în scandalul memorandumului de listare la bursă a unor companii de stat, pregătit de Guvern.
România are 1.502 companii de stat, dintre care 1.272 se află în subordinea autorităților locale, iar 230 sunt la nivel central – și 83 dintre acestea din urmă concentrează cele mai mari pierderi, istorice, care însumează aproximativ 14 miliarde de lei.
Pe lista actelor normative adoptate de Guvern în ședința de joi, figurează și o INFORMARE privind Raportul CNR9 asupra celor 22 de întreprinderi publice din lista-pilot și Raportul privind companiile eligibile pentru listare la Bursa de Valori București.
Într-un comunicat, se arată că „Guvernul a luat act de Raportul Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9, ce include analiza portofoliu-pilot de 22 de întreprinderi publice centrale, realizată sub coordonarea vicepremierului Oana Gheorghiu, împreună cu AMEPIP, în cadrul unui proces care a implicat consultări cu toate ministerele tutelare care au în portofoliu aceste companii”.
În comunicat se detaliază:
„Având în vedere faptul că întreprinderile publice nu pot fi tratate uniform întrucât unele sunt infrastructuri critice a căror continuitate nu admite întrerupere, altele sunt platforme industriale strategice a căror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar, iar altele sunt entități comerciale care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie, pe baza analizei, cele 22 de companii au fost clasificate în șase categorii. Fiecare categorie are un tip specific de propunere de intervenție și termene de implementare.
Cele șase categorii sunt:
• Infrastructură critică — ELCEN, Oil Terminal, CFR SA.
• Decizie strategică — MINVEST, REMIN, Avioane Craiova, ROMAERO.
• Transformare pe model european — CNCIR.
• Redresare operațională — CFR Călători, Metrorex, TAROM.
• Fuziune şi absorbție — Telecomunicații CFR, Tipografică Filaret, CFR-SCLR Braşov.
• Ieşire ordonată din portofoliu — Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR-ILRU, SAAF, SFT-CFR, SNCFR RA.
În perioada următoare, Comitetul interministerial va propune Guvernului un memorandum cu recomandările pentru cele 22 de companii, prin care vor fi stabilite, pentru fiecare minister tutelar acțiuni concrete şi termene ferme, în acord cu Jalonul 443 din PNRR (termen 31 august 2026)”.
Premierul Ilie Bolojan: „Nu au fost obiecții Guvern”
Vineri, premierul Bolojan a amintit că vânzarea de pachete de acțiuni ale unor companii de stat este o măsură trecută în programul de guvernare și a fost discutată cu reprezentanții tuturor partidelor.
În plus, informarea privind raportul a fost aprobată de Guvern fără nicio obiecție din partea PSD.
„Toată această discuție legată de vânzarea de pachete e trecută în programul de guvernare, ține de discuțiile pe care le-am avut pe parcursul acestor luni și inclusiv raportul pe care l-a prezentat doamna vicepremier Oana Gheorghiu a fost discutat în grupuri de lucru cu reprezentanții tuturor partidelor. Și a fost o informare în ședința de guvern, iar la întrebarea dacă sunt obiecții, sunt rezerve, nu a fost niciun fel de rezervă, deci a fost aprobată în ultima ședință de guvern. (…)
Întotdeauna vom avea o zonă de vuvuzele politice, dar trebuie să vedem problemele de fond și cât timp s-a rămas într-o zonă de vuvuzele politice, mi s-a părut că este fezabil pentru țara asta, în momentul în care se duce într-o zonă în care se și acționează pentru a dinamita lucrurile, nu mai poți să stai pasiv, pentru că altfel lucrurile nu sunt în regulă pentru țara noastră”, a declarat Ilie Bolojan, la Radio România Actualități.
„Companiile vor fi administrate mai transparent”
„Aici este vorba de vânzarea unor pachete minoritare în așa fel încât statul român să rămână în continuare acționar majoritar, pentru că unele din aceste companii sunt companii de tip strategic și e nevoie de această majoritate.
Ce rezolvă practic vânzarea de acțiuni? Noi avem o piață de capital destul de restrânsă, suntem o piață de tip emergent și, pentru a dezvolta piața noastră de capital, ceea ce înseamnă că aceste acțiuni ar putea fi cumpărate din banii, din pensiile private ale românilor, din alte fonduri de investiții.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că companiile vor fi administrate mai bine, pentru că fiind o administrare de tip privat într-o pondere mai mare, cu siguranță nu o să vrea să-și piardă banii, pentru că răspund pentru asta. Nu e ca la stat, uneori, în care nu răspunzi de nimic. Înseamnă că vor fi mai transparent administrate și va fi un câștig pentru piețele financiare, pentru bugetele de stat și per ansamblu”, a explicat Bolojan.
Bolojan vrea să scape de „găurile negre din buget”
Joi seară, după ședința Guvernului, Premierul Bolojan a explicat pe Facebook:
„Avem o imagine mai clară asupra companiilor de stat și un plan de lucru structurat pentru perioada următoare. România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, iar multe dintre ele funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public. În total, vorbim de aproximativ 14 miliarde de lei pierderi în ultimii ani, bani care ar fi putut merge în investiții importante pentru români.
Am început această reformă cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei. Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă din cauza lipsei de decizie.
Această reformă pornește de la principiul că statul trebuie să se comporte ca un proprietar responsabil. Asta înseamnă să știe clar ce deține, de ce deține și ce face mai departe cu fiecare companie. Problema este acumulată în ani de zile“, a scris pe Facebook Ilie Bolojan.
Postarea vine după ce vicepremierul pentru reformă, Oana Gheorghiu, a declarat după ședința de joi a Guvernului că prima dintre companiile de stat neperformante și propuse pentru lichidare este CFR Marfă.
Lichidarea companiilor de stat neperformante. Oana Gheorghiu: CFR Marfă își va declara falimentul până pe 31 mai
Totodată, Gheorghiu a spus că CEC Bank se află pe lista „exploratorie” a celor 22 de companii de stat propuse pentru listare la bursă.
Gheorghiu: CEC Bank, pe lista „exploratorie” a companiilor de stat propuse pentru listare la bursă. PSD a luat foc
Premierul Bolojan a reluat, în postarea de joi seară de pe Facebook, direcțiile de acțiune stabilite:
- Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal sau CFR SA, vor fi susținute prin investiții și o administrare mai profesionistă, pentru că au un rol esențial în funcționarea economiei.
- Pentru companii cu rol strategic, precum Avioane Craiova sau Romaero, deciziile vor fi luate coordonat între instituțiile implicate, pe baza unor analize și audituri independente, astfel încât să fie clar cum poate fi valorificat mai bine potențialul lor industrial.
- Acolo unde este nevoie de modernizare, avem în vedere alinierea la modele europene, cum este cazul Companiei pentru Controlul Cazanelor (CNCIR), care va fi reorganizată pentru a deveni o structură mai competitivă și mai apropiată de standardele operatorilor similari din Europa.
- Companiile cu probleme (pierderi, subvenții în creștere an de an), precum CFR Călători, Metrorex sau TAROM, intră într-un proces de redresare operațională, cu măsuri de eficientizare și expertiză internațională.
- Unde există suprapuneri și ineficiență, vom face fuziuni și integrări. De exemplu, în cazul unor companii precum Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret, scopul este reducerea costurilor și creșterea eficienței.
- Iar acolo unde companiile nu mai au viitor, le închidem treptat și ordonat. Cazuri precum CFR Marfă sau Petrotrans arată de ce această reformă nu mai poate fi amânată. Nu mai putem accepta situații în care companii aflate în faliment de ani de zile continuă să consume bani publici.
Companii listate la bursă
- În paralel, este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia.
- Statul va rămâne acționar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menținut integral.
- Printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile.
„România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum. Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public, în beneficiul României și al oamenilor”, și-a încheiat mesajul premierul Ilie Bolojan.
„PSD se opune vânzării unor companii de stat profitabile”
PSD a luat foc, acuzând că nu a fost consultat și că nu a existat vreo discuție în Coaliție pe această temă pe acest subiect, iar miniștrii săi „s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului și viceprim-ministrului”.
Amintim însă că, pe 5 decembrie 2025, Guvernul a aprobat un memorandum ce cuprindea o listă cu 17 companii de stat, propuse spre reformă inclusiv de miniștrii PSD.
Comunicatul PSD:
„Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezentă un atentat la siguranța națională a statului român.
Este cu atât mai grav cu cât tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat, pentru a-și consolida securitatea energetică și economică.
Invocarea PNRR pentru justificarea acestei inițiative reprezintă un act de dezinformare publică. Nu există vreo obligație a României de a vinde, în plină criză energetică și financiară, companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București.
Singura companie la care se face referire este Hidroelectrica, pentru care România s-a angajat, la momentul redactării PNRR, să listeze la bursă un pachet de 15%, nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu.
Chiar și în acest caz, având în vedere conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, care pun o presiune uriașă asupra securității energetice a României, premierul, vicepremierul și ministrul Fondurilor Europene ar fi trebuit să fi renegociat jalonul respectiv (122), nu să scoată la vânzare cea mai profitabilă companie din sistemul energetic național.
PSD susține nevoia de restructurare a unor companii de stat, dar se opune categoric vânzării lor, mai ales în situația în care acestea realizează profituri consistente și au un rol strategic pentru economia națională”.
Memorandumul aprobat de Guvern pe 5 decembrie 2025 cuprinde 17 companii de stat propuse pentru reformă inclusiv de miniștrii PSD
Dar iată ce transmitea Guvernul, pe 5 decembrie 2025, după aprobarea memorandumului cu lista companiilor de stat propuse spre reformă, inclusiv de miniștrii PSD:
„Prin Memorandumul inițiat de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, Guvernul a aprobat, la propunerea ministerelor tutelare, lista primelor 17 întreprinderi publice centrale care vor fi supuse analizei Comitetului interministerial pentru reformă și a definit mai clar rolul acestei structuri guvernamentale în ceea ce privește coordonarea, monitorizarea întregului proces de analiză, evaluare și implementare a reformei întreprinderilor publice”.
Memorandumul Oanei Gheorghiu privind reforma companiilor de stat, aprobat. Bolojan: „Se decide care vor fi reorganizate prin fuziune, divizare, transformare și care vor fi lichidate”
Pe 24 noiembrie 2025, vicepremierul Oana Gheorghiu declara că vor fi selectate 10 companii de stat care vor intra la reformă, iar aceasta se va face „în urma consultărilor cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Energiei” – conduse de miniștrii PSD.
