Premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu au prezentat marți, într-o conferință de presă măsurile pe care Guvernul le va lua pentru reformarea companiilor de stat.
Ilie Bolojan:
„Un element important de bună guvernare e gestionarea corectă a companiilor de stat din România.
Având în vedere că gestionarea lor are un impact economic foarte important, cum e cea de energie, orice câștig în administrarea acestora e un câștig important pentru țară și pentru buget.
Orice reducere a subvențiilor pe care le acordăm e o economie în plus, orice creștere a calității serviciilor e un serviciu în plus.
Aceste măsuri vizează câteva aspecte importante ce țin de buna administrare:
1. Asigurarea transparenței gestionarii companiilor de stat. Toate ministerele vor asigura publicare tuturor datelor pentru a ști cine administrează companiile, ce câștiguri au. Nu cred că e o rușine pentru cei care le conduc ca datele să fie publice, ci un lucru de normalitate.
2. Managementul companiilor. Va fi rezolvată prin modificări de legislație – reducerea numărului de membri – și plafonarea unor câștiguri. Abuzând de prevederi legale și fără un control serios, de la valori rezonabile de câștiguri cu care au intrat, s-a ajuns la limitele maxime, ceea ce a creat o nemulțumire atât în opinia publică cât și în administrarea lor propriu-zisă.
3. Un element foarte important sunt indicatorii de performanță. Aceștia vor fi revizuiți de fiecare minister pentru a se verifica dacă indicatorii care stau la baza actualelor contracte sunt relevanți sau superficiali. În multe locuri nu sunt relevanți.
Sau noii indicatori vor fi acceptați de către cei care conduc companiile, ceea ce înseamnă că sunt oameni de bună credință, sau dacă nu vor accepta indicatorii înseamnă că sunt probleme legate de profesionalismul lor și vom uza de toate prevederile legale pentru a impune acești indicatori de perfomanță.
Tot ce înseamnă modificări de legislație care să întărească AMEPIP trebuie întărit, pentru a avea la finalul verii o agenție operațională”.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu:
„Un memorandum va trece prin guvern la următoarea ședință de guvern și care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial pentru eficientizarea întreprinderilor publice.
Vrem să avem mai puține subvenții, o mai bună calitate a serviciilor, la fel cum orice companie privată gândește. Companiile de stat au un fel de guvernanță prin legea 109 (OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă, actualizată în 2025 – n.r.) și au o instituție creată acum vreo doi ani și care urmărește performanța și are ca obiectiv să le facă mai eficiente.
Va trebui să modificăm legislația. Orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu CE și OECD.
Am rămas în urmă cu câteva alte jaloane și asta ne-a adus o penalizare de 330 milioane de euro, pe care va trebui să o recuperăm până în noiembrie. Facem acest demers pentru eficientizare, dar și pentru a rezolva problema legată de penalitățile de la PNRR.
Avem semnale pozitive de la Comisia Europeană pentru că nu vrem să schimbăm esența guvernării corporatiste. Am încredere că măsurile noastre vor fi acceptate de Guvern și CE.
O radiografie: în ultimele zece zile am făcut pași în colectarea datelor, o să vă dau câteva elemente. AMEPIP a centralizat definitv și a organizat date importante cu privire la companiile de stat, cel târziu poimâine vor fi publicate.
În vizorul AMEPIP avem 1.326 de întreprinderi publice, fie 100%, fie majoritar. Avem 144 la nivel central. Avem 376 de SA, 88 regii autonome și 842 SRL-uri.
Dacă triem și punem deoparte toate companiile centrale și cele locale cu impact, peste 50 de milioane de lei, avem 315 companii publice care fac 96% din cifra de afaceri totală. Din 256.000 de angajați, 173.000 sunt aici.
Veniturile totale ale tuturor companiilor sunt de 127 miliarde de lei, top 315 au 13 miliarde.
Subvenții per total 14 miliarde lei.
Profiturile – 15 miliarde pe toate companiile, pe top 315 – 14,9 miliarde. Dacă scădem subvențiile, mai rămâne aproape un miliard de lei.
Pierderile: 266 de companii generează pierderi de 2,5 miliarde lei la nivel național. E vorba de CFR Căi Ferate, Electrocentrale Craiova, Unifarm, Termoenergetice, Metrorex, Complex Energetic Valea Jiului SA – 2 mld lei.
1.182 companii locale: 1 270 SA, 834 SRL
Circa 300 de companii nu au depus date financiare, 250 au venituri zero. Deci, 550 de companii au venituri zero sau nu știm nimic despre ele.
230 de companii au pierdere și 600 au până la 10 angajați. Apă canal – 326 companii, jumătate pe profit, jumătate pierderi sau nu știm de ele; 146 companii de salubritate, 61 de transport, 41 pe profit, zece pe pierdere, 5 nu au date depuse.
Ce vedem per total: avem o ineficiență destul de importantă, avem o polarizare importantă, 46% din profituri reprezintă Hidroelectrica. Avem câteva companii foarte profitabile și foarte multe companii despre care nu avem cifre, fie sunt pe pierdere.
Consiliile de Administrație: 353 de poziții provizorii în companiile centrale, o problemă pe care trebuie să o rezolvăm. 309 poziții sunt permanente.
La companiile locale 493 poziții provizorii, 1919 permanente.
Recrutările: Știm că AMEPIP nu a putut fi operaționalizat pentru că nu a reușit să termine procesele de selecție, Comisia a acuzat interferențe. Va trebui să facem pași importanți în ce privește selecțiile, care trebuie să fie total transparente. Asta va duce la recâștigarea încrederii atât a guvernului, cât și a populației și Comisiei Europene.
Avem o problemă legată de performanță. Am luat niște aeroporturi și ne-am uitat la numărul de pasageri. La numărul pe care noi îl avem în România, se poate cu mult mai puțin personal.
Măsuri propuse:
Reducerea numărului de membri din CA: la regii autonome de la 3-5 membri maxim 3, la societăți cu sistem unitar maxim 3, companiile mari – de la 5-7 la 3-5. Firmele foarte mari – va trebui să facem terapie individuală.
Reducerea remunerației membrilor – membrii neexecutiv – de până la 3x (de trei ori salariul mediu pe ramură) la 2x, la executivi indemnizația fixă de la 3 maxim, cea variabilă la 2.
Directorii generali – componenta fixă 3 – 6x, propunem 2x.
Plafonarea beneficiilor – nu ne referim la mașină de serviciu, telefon, laptop, ci la plata de cazare, indemnizații concediu, le plafonăm la maxim 10% din remunerația totală fixă.
Pentru funcționarii publici propunem să nu poată să facă parte decât dintr-un singur CA.
Avem termen de prescripție pentru sancțiuni AMEPIP de la 6 luni la un an, mărim termenul de prescripție. Nu se mai șterg greșelile atât de repede.
Dacă acum companiile nu pornesc cu 6 luni procesul de selecție înainte de expirarea termenului mandatelor, nu au sancțiuni, o să propunem să fie sancționate.
Accelerarea reformei companiilor de stat, acum avem termene foarte largi. Propunem trei luni pentru analiză și trei luni să înceapă demersurile pentru eficientizare.
În ce privește AMEPIP, acum avem împărțite companiile în local și central. Există un focus special pe companiile centrale. Propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact și la cele de mai mic impact. Vom propune focus AMEPIP pe cele 315 companii care au 96% din cifra de afaceri.
Trebuie să terminăm procesul de selecție la AMEPIP.
Compoziția indicatorilor de performanță:
Acum avem pe indicatori financiari o pondere care poate fi aleasă de AGA între 25 și 50%, propunem focus mai mare de 50%.
20% ar trebui să fie ponderea pe calitatea serviciilor, satisfacția clienților.
Propunem criterii mai stricte pentru experți independenți care fac recrutarea.
Ce urmează: o serie de măsuri care să facă viața companiilor mai ușoară. Am adunat multe propuneri pentru debirocratizare și simplificare. În perioada următoare vom veni cu multe propuneri pe această zonă.
Vom veni cu propuneri de eficientizare a economiei.
Va urma publicarea transparentă a datelor, remunerații la toate persoanele care lucrează la aceste companii publice. Vom publica lista tuturor subvențiilor, a aerieratelor, a sumelor ce trebuie recuperate de la clienți.
Vom termina radiografia pentru a putea trece la diagnostic – nu suntem eficienți – și la terapie.
Ne-am consultat cu extrem de mulți oameni, din public și privat, am inițiat un demers de a strânge un grup de oameni într-un consiliu consultativ care rămâne deschis oricăror propuneri. Nominalizez câțiva dintre ei. Dacă există vreo suspiciune, vă rog să ni le dați:
Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Iancu Guda, Anca Grigorescu și mă opresc aici.
Întrebări și răspunuri:
Aceste persoane au avut acces la informații?
Dragoș Anastasiu: Nu s-a formalizat grupul de lucru, în afară de date publice de la ANAF și AMEPIP, nu există niciun fel de alte date. Vor fi voluntari, neretribuiți, onorifici. Sunt persoane care au dovedit performanță. Grupul e deschis oricui vrea să participe. Oamenii aceștia chiar vor să pună umărul.
Fiecare a semnat o notă de confidențialitate și o declarație că nu se află în conflicte de interese.
Cum comentați declarația lui Sorin Grindeanu legată de acest grup de lucru, inclusiv amenințare cu plângerea finală?
Dragoș Anastasiu: Nu mă simt vizat, am vorbit cu dl Grindeanu, mi-a explicat despre ce e vorba, nu va fi vorba de așa ceva, nici nu e cazul de așa ceva.
Toate procesele de recrutare sunt în derulare, în cel mult 2 luni tot ce avem de atins ca jalon va fi atins. (…)
Investițiile din programul Saligny cu stadiu de decontare sub 80%, se va face o analiză pe fiecare proiect?
Dragoș Anastasiu: Întrebarea ar trebui adresată ministrului Attila Cseke. Am convingerea că dincolo de regulile clare va trebui să ne uităm puțin pe proiecte, dacă sunt la 78% și există și banii poate că se califică.
Ce companii ar putea fi comasate?
Dragoș Anastasiu: Haideți să facem întâi analiza. Nu putem aplica metoda otova. Ori comasăm, ori fuzionăm, ori eficientizăm.
